Catalin Tucureanu, cercetator la Institutul de Cercetare Medico-Militara Cantacuzino a explicat la Digi24 care este adevarul despre vaccinurile anti-COVID.
Ce contin vaccinurile?
“In Romania, sunt autorizate patru vaccinuri anti-COVID, care functioneaza pe baza a doua tehnologii de productie: vaccinuri bazate pe ARN mesager si vaccinuri bazate pe vectori virali non-replicativi.
In vaccinurile bazate pe ARN mesager (Pfizer si Moderna – n.r.) avem ARN mesager, care este practic o instructiune pe baza careia celula invata sa construiasca o particica a virusului. Particica aceea nu ne imbolnaveste, dar ofera elementele de recunoastere pentru ca sistemul nostru imun sa poate sa dezvolte un raspuns impotriva virusului. Acest fragmentel de informatie este tinut intr-un lipid, intr-o mica picatura de grasime.
In afara de asta, gasim elementele care sunt in orice produs injectabil: sunt cateva saruri care au rolul de a mentine stabilitatea produsului si cam atat.
Publicitate
Ce trebuie sa spunem e ca daca ar fi sa comparam cu vaccinurile pe care le-am facut noi in copilarie, aceste vaccinuri sunt mult, mult mai curate si mai bine definite. Compozitia lor chimica este mult mai clara decat a unui vaccin de generatie veche, care era obtinut prin „cresterea” microbului respectiv, dupa care inactivarea lui”, a explicat Catalin Tucureanu.
“Celelalte vaccinuri anti-COVID folosite la noi in tara (AstraZeneca si Johnson) contin, de fapt, un alt virus, care este un virus benign, un virus care nu ne imbolnaveste si care nu se poate multiplica in corpul nostru, in care cercetatorii au introdus tot o informatie genetica, pentru acelasi fragment din virusul SARS-CoV-2 pentru care exista informatia si in vaccinurile ARN mesager. Aici este vorba de un virus, si nu de o particula lipidica cum era la celealte vaccinuri, care poate infecta celulele de la fata locului, de la locul injectiei, intra in ele, dar nu se poate multiplica mai departe si doar le furnizeaza informatia pentru ca ele sa-si construiasca particica din virus fata de care organismul nostru trebuie sa dezvolte un raspuns. Este o tehnologie mult mai similara cu cele clasice, care sunt deja in uz, pe scara larga, de foarte mult timp”.
Au vaccinurile mercur? Dar cipuri?
“Multi se tem ca vaccinurile contin mercur. Nu este adevarat. Anumiti compusi cu mercur sunt folositi drept conservanti in vaccinuri. In general, s-au folosit foarte mult in trecut, dar acum cam toate vaccinurile de pe piata, la nivel mondial, au eliminat continutul de mercur, in principiu nu pentru ca ar fi fost vorba despre o cantitate care sa puna in pericol viata cuiva, ci pentru ca deja oamenii incepeau sa se teama din ce in ce mai mult de continutul de mercur.
Scopul principal al compusilor cu mercur in vaccinuri era de a preveni cresterea microbiana. Pe masura ce tehnologiile de productie s-au imbunatatit, vaccinurile au devenit din ce in ce mai „curate” si nu a mai fost nevoie sa folosim conservanti pentru a le mentine stabilitatea pe temen lung”, a mai spus cercetatorul.
“O teorie a conspiratiei larg raspandita spune ca prin vaccin se introduc cipuri in corp pentru a fi controlati. Se poate implanta un cip prin vaccin? Un cip, pentru a putea fi util, ar trebui sa aiba o dimensiune considerabila”, spune Catalin Tucureanu.
Efectele secundare pe termen lung ale vaccinurilor
“Multi oameni care ezita sa se imunizeze invoca teama de eventuale efecte secundare ale vaccinurilor pe termen lung: nu avem nimic acum, dar ce patim peste vreo 5-10 ani? Unul dintre miturile cele mai exploatate de catre antivaccinisti este acela ca vaccinurile n-ar fi fost studiate suficient si ca nu le cunoastem efectele pe termen lung.
Daca e sa ne uitam la cele doua tehnologii de producere a vaccinurilor autorizate in Romania, ambele au zeci de ani de experienta in spate si ambele au mai fost in studii clinice. Deci, exista persoane care au fost vaccinate cu foarte mult timp in urma cu vaccinuri bazate pe aceste tehnologii, in cadrul studiilor clinice.
In plus, daca e sa ne uitam la toata istoria, cel putin sa luam ultimii zeci de ani de dezvoltare, de utilizare a vaccinurilor, efectele adverse nu sunt observate decat pe o perioada foarte apropiata de momentul vaccinarii – sa zicem primele cateva zile, cele mai frecvente efecte pe care le-am resimtit majoritatea dintre noi nu sunt complicate, pana la cateva saptamani. Organismele de reglementare, atunci cand au analizat datele din studii, au solicitat ca persoanele care au fost vaccinate sa fi fost monitorizate pe o perioada de minimum doua luni dupa vaccinare, pentru ca atunci ne asteptam sa apara efectele adverse, si nu mai tarziu. Ar fi foarte putin probabil – asa cum reiese din toata istoria de utilizare a vaccinurilor – sa identificam ceva la o distanta mult mai mare de timp”, a declarat Catalin Tucureanu.
Mit: vaccinul este experimental, nu a fost studiat suficient
“E foarte raspandita informatia ca un vaccin este dezvoltat in 7-10 ani si ca in niciun caz nu aveau cum sa se dezvolte in mai putin de un an.
In niciun caz nu vorbim despre vaccinuri experimentale, sunt vaccinuri care au fost autorizate dupa ce au trecut prin absolut toate etapele necesare pentru un studiu clinic.
Trebuie sa tinem cont de faptul ca aceste vaccinuri au inceput sa fie dezvoltate inca de la epidemia de SARS din 2003. In comunitatea de cercetare, dar si multe companii lucrau la deja vaccinul pentru SARS-CoV care a cauzat epidemia de atunci, asa ca aveau punctul de plecare si pentru vaccinurile pentru virusul SARS-CoV-2.
Nimic nu a fost inventat acum, tehnologiile de producere a vaccinurilor erau, virusul era oarecum cunoscut prin ruda lui, se cunostea cam ce tinta trebuie sa aiba un vaccin pentru a putea genera un raspuns eficient impotriva virusului si in cateva zile de la publicarea secventei (genetice – n.r.), la inceputul anului 2020, toata lumea s-a apucat sa produca vaccinul specific pentru acest virus, dar pornind de la informatiile pe care le aveau dinainte”, a mentionat cercetatorul.
“Vorbind de studiile clinice, ele au implicat in acest caz zeci de mii de voluntari, peste magnitudinea normala a unui studiu clinic pentru un vaccin in conditii normale, tocmai pentru ca datele trebuiau acumulate cat mai rapid si atunci au inrolat un numar foarte mare de oameni”, a mai spus Catalin Tucureanu.
Vaccinurile la femeile insarcinate
“Ideea – raspandita in spatiul public de anumite persoane si ramasa in mentalul colectiv ca fiind un adevar – ca vaccinul anti- COVID poate da infertilitate, diabet, cancere nu are niciun fundament stiintific. Nu exista date care sa ne arate asta.
Daca vorbim de fertilitate, de exemplu, mai degraba exista date care sa ne arate contrariul. La fel pentru vaccinarea in sarcina. Daca la inceput era o zona care se aborda cu mai multa precautie, pentru ca nu fusese studiata specific vaccinarea in sarcina, acum avem studii pe sute de mii de persoane insarcinate, vaccinate, care arata ca vaccinarea nu are absolut niciun efect negativ asupra evolutiei sarcinii, asupra nou-nascutului si asa mai departe, a explicat cercetatorul de la Institutul Cantacuzino.
In ce masura o persoana vaccinata transmite virusul?
„Cred ca mai degraba a existat un exces de informatie din toate directiile, inclusiv din partea curentului antivaccinist. Oricata educatie ar avea oamenii, pentru educatia stiintifica iti trebuie un anumit mod de gandire”, spune Catalin Tucureanu.
“De exemplu, perceptia incertitudinii, faptul ca la inceput nu cunosteam anumite lucruri despre vaccinuri, nu cunosteam daca acestea limiteaza sau nu transmiterea, pentru ca studiile clinice s-au efectuat pentru a afla daca ele protejeaza impotriva bolii, nici macar a infectiei. Datele acestea au aparut ulterior, dar oamenii au ramas cu informatia de atunci, ca ne vaccinam degeaba, pentru ca oricum transmit. Nu! Datele ne arata ca o persoana vaccinata are un risc mult mai mic de a se infecta si prin asta, un risc mult mai mic de a transmite, si daca se infecteaza, elimina virusul mai rapid si din nou, are un risc mai mic de a transmite virusul mai departe.
Oamenii care deja spun un „nu” foarte clar vaccinarii sunt mai greu de convins, ei au deja niste idei foarte puternic formate in legatura cu vaccinul si va fi mult mai dificil, dar cred ca fiecare dintre noi trebuie sa facem efortul de a convinge pe inca cineva pentru a putea fi protejati impreuna de aceasta boala”, mai spune Catalin Tucureanu.
De ce trebuie sa ma vaccinez daca pot sa ma imunizez trecand prin boala?
“Imunitatea se obtine si trecand prin boala, dar trebuie in primul rand sa ne gandim ce se poate intampla daca trecem prin aceasta boala. Boala este asociata cu niste efecte foarte severe, inclusiv cu efecte pe termen lung. Sunt multe efecte pe termen lung pe care nici nu le cunoastem, pentru ca nici boala nu circula printre noi de atat mult timp.
Daca obtinem imunitate prin vaccinare, si nu prin trecerea prin boala, evitam toate efectele nedorite asociate cu boala.
Sigur ca si trecerea prin boala ne protejeaza. Persoanele care au trecut prin boala au un risc destul de mic de a se reinfecta. La fel si persoanele care s-au vaccinat.
Ce e foarte important de spus este ca persoanele care au trecut prin boala si se si vaccineaza sunt foarte bine protejate de riscul de a se reinfecta.
Sunt niste date relativ noi din Statele Unite care arata ca persoanele trecute prin boala si nevaccinate au un risc de cinci ori mai mare de a se reinfecta comparativ cu persoanele netrecute prin boala, dar vaccinate cu doua doze de vaccin ARN mesager. Deci, intr-adevar, si trecerea prin boala ne protejeaza destul de bine, cel putin pe o anumita perioada de timp, de a ne infecta din nou, dar nu strica cu nimic si chiar aduce protectie suplimentara vaccinarea acestor persoane”, a incheiat Catalin Tucureanu, cercetator la Institutul „Cantacuzino”.
Publicitate