Alergiile alimentare apar la consumul unor alimente sau ingrediente ale alimentelor si se manifesta printr-o reactie adversa datorata unui mecanism imunologic, fiind un raspuns al sistemului imunitar. Reactia severa este anafilaxia, respectiv o reactie alergica grava, subita, ce se manifesta prin scaderea tensiunii arteriale, pierderea cunostintei si eventual moartea.
Cum se produc aceste alergii?
Cand organismul a ingerat pentru prima data alimentul/component al alimentului potential alergic, sistemul imunitar nu recunoaste componentul respectiv si il considera strain (alergen).
Organismul reactioneaza prin formarea de anticorpi specifici (imunoglobuline) impotriva componentului respectiv. Daca alimentul/componentul este din nou consumat, anticorpii ataca alergenul, eliberand histamina si alte substante chimice care genereaza reactia alergica.
Simptomele debuteaza cu o senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si limbii. Cand alergenul ajunge la nivel gastric si intestinal apar crampe musculare, greata sau stare vomitiva, diaree.
Publicitate
Pot apare manifestari la nivelul oricarui organ, cand alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece in sange.
Care sunt formele de manifestare?
Simptomele se manifesta la cateva minute dupa absorbtia unui alergen, pana la maxim 2 ore. Natura si intensitatea simptomelor variaza de la o persoana la alta.
Principalele forme de manifestare a alergiilor alimentare sunt:
• simptome cutanate:
-mancarimi;
-eruptii cutanate;
-roseata sau umflarea fetei sau a membrelor.
• simptome respiratorii:
-respiratie suieratoare (wheezing);
-secretii nazale abundente;
-senzatie de umflare a gatului;
-dificultati in respiratie, senzatie de sufocare.
• simptome digestive:
-crampe abdominale, colici;
-diaree;
-greata, varsaturi;
-prezenta sangelui in materia fecala;
-constipatie;
-retard de crestere
• simptome cardiovasculare:
-paloare;
-puls slab;
-ameteli;
-pierderea cunostintei
In reactiile moderate organismul reactioneaza si apar simptome de urticarie, prurit, wheezing (suierat la respiratie), congestie nazala, ameteala, lesin. Aceasta reactie moderata cedeaza in cateva ore sub medicatie antihistaminica sau la eliminarea alergenului din organism.
In reactiile severe, in organism se elibereaza cantitati mari de histamine si alte reactii chimice ce declanseaza reactia anafilactica amenintatoare a vietii. In aceasta situatie se recomanda administrarea de antihistaminice si de epinefrina, pe cale injectabila, ce opreste eliminarea substantelor ce produc reactia severa. Aspirina, efortul sau alcoolul poate creste riscul reactiei anafilactice, iar fumatul, stresul si frigul pot agrava simptomele.
Alimente ce declanseaza alergii alimentare:
La adulti:
– fructe de mare: creveti, crabi, homari;
– alune;
– peste;
– oua.
La copii:
– oua;
– lapte;
– alune;
– ciocolata;
-fructe: capsuni, pepeni, ananas, fructe tropicale (fructul pasiuni, etc);
Din ce in ce mai frecvent se constata alergii la alimente ce contin aditivi alimentari: sulfiti, coloranti (tartrazina), agenti de ingrosare, conservanti (salicilati). Acestia pot provoca soc anafilactic sau o criza de astm.
Efectul pe termen lung al alergiilor alimentare:
Alergiile apar inainte de 4 ani, varsta la care sistemul digestiv si cel imunitar nu sunt mature si devin susteptibile.
Alergiile afecteaza in mod diferit si intr-o perioada diferita de timp.
Alergia la alune poate afecta pacientul pe intreaga durata a vietii, cu reactii severe, precum anafilaxia la alune.
Recomandari:
– evitarea alergenilor alimentari in timpul sarcinii si laptarii;
– cresterea copilului intr-un mediu sanatos, curat, fara animale murdare in jur;
– introducerea alimentelor solide in alimentatia sugarului, dupa 6 luni;
– alimentele cu potential alergen se vor introduce in alimentatia copilului dupa 1-3 ani:
– produsele lactate: dupa 1 an;
– oul: dupa 2 ani;
– nuci, arahide: dupa 3 ani.
– consumul alimentelor bogate in antioxidanti: legume, fructe;
– evitarea alimentelor rafinate (produse de patiserie / cofetarie);
– consum redus de carne rosie, compensarea cu carne alba;
– reducerea/ eliminarea acizilor grasi trans (grasimi vegetale hidrogenate);
– evitarea cafelei, alcoolului, tutunului;
– consum de apa: 6-8 pahare zilnic.
Publicitate