Romania trece prin momente dificile dupa ce in ultimele zile s-a inregistrat un numar mare de cazuri de coronavirus. Dupa ce s-a intrat in etapa de relaxare, oamenii nu au mai tinut cont de masurile de protectie impotriva raspandirii noului virus.
Tot mai multe personalitati vorbesc despre reinstiturea starii de urgenta.
Ce este, de fapt, starea de urgenta:
Starea de urgenta este o declaratie guvernamentala care poate modifica functionarea normala a anumitor institutii legislative, executive sau judecatoresti. Asemenea declaratii au loc de obicei in timpul, pandemiilor, dezastrelor naturale, dupa o declaratie de razboi sau in perioade de revolte populare.
Publicitate
Astfel de declaratii ii avertizeaza pe cetateni sa isi schimbe comportamentul normal si ordoneaza agentiilor guvernamentale sa puna in aplicare planuri de urgenta. Justitium este echivalentul sau in dreptul roman – concept in care senatul ar putea propune un decret final (senatus consultum ultimum) care nu a fost supus unei dispute.
Conform ordonantei de urgenta a Guvernului din ianuarie 1999, modificata prin legea nr. 435/noiembrie 2004, starea de urgenta este instituita de presedintele Romaniei si reprezinta ansamblul de masuri cu caracter politic, economic, social si de origine publica, instituit in intreaga tara sau in anumite zone ori in unele unitati administrativ-teritoriale, in urmatoarele situatii:
a) existenta unor amenintari la adresa sigurantei nationale sau democratiei constitutionale, ceea ce face necesare apararea institutiilor statului de drept si mentinerea sau restabilirea starii de legalitate;
b) iminenta producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea si inlaturarea efectelor acestora
Art. 7 al legii prevede ca:
(1) La instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, unele atributii ale administratiei publice centrale de specialitate si ale administratiei publice locale trec in competenta autoritatilor militare si a altor autoritati publice, prevazute in decretul de instituire a starii de asediu sau de urgenta.
(2) Autoritatile civile ale administratiei publice continua exercitarea atributiilor care nu au fost transferate autoritatilor prevazute la alin. (1) si au obligatia de a acorda sprijin acestora.”
Potrivit Constitutiei, art. 93, “Presedintele Romaniei insituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult cinci zile de la luarea acesteia”.
Ce este starea de alerta
Potrivit OUG nr. 21/2004, actualizata, starea de alerta la nivel national se declara de catre Comitetul National pentru Situatii de Urgenta “si se refera la punerea de indata in aplicare a planurilor de actiuni si masuri de prevenire, avertizare a populatiei, limitare si inlaturare a consecintelor situatiei de urgenta”.
In forma sa initiala, OUG nr. 21/2004 prevedea ca, pe durata starii de alerta, se pot dispune masuri care privesc limitarea sau restrangerea unor drepturi si libertati cetatenesti, in conformitate cu prevederile articolului 53 din Constitutie, insa aceasta reglementare a fost eliminata ulterior, ceea ce inseamna ca autoritatile, inclusiv cele locale, nu pot dispune masuri care sa vizeze eventuale restrangeri ale drepturilor si libertatilor cetatenilor.
“Asadar, cum in lipsa mentinerii starii de urgenta, astfel de restrangeri (adoptate prin ordonante militare) nu ar mai putea fi adoptate in cadrul unei stari de alerta, inseamna ca orice limitare sau restrangere redevine (in mod firesc) o posibilitate exclusiva a autoritatii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat avocatul Codrin Taralunga,
Publicitate