Senatoarea Diana Sosoaca, socheaza din nou. De aceasta data, parlamentarul care se anunta un aparator indarjit al Bisericii Ortodoxe Romane, danseaza cu foc in Postul Pastelui, cand oamenii sunt indemnati la post si rugaciune.
In Postul Pastelui, biserica spune ca nu se canta si nu se danseaza.
Fostul ambasador al Romaniei in Senegal, Ciprian Mihali, un fin si atent observator al psihologiei maselor, a comentat, pe pagina sa de Facebook, evenimentele de sambata cu multa amaraciune:
Publicitate
„In Romania, prostia a devenit fudula, apoi a fost aleasa in parlament. In Romania, prostitutia a iesit din cotloanele intunecate si umede ale oraselor si a devenit televiziune. In Romania, minciuna a devenit arta si se numeste comunicare. In Romania, superstitia si casele de pariuri sunt proiecte de tara. In Romania, banii se preling ca o gluma proasta din buzunarele politicienilor. In Romania, dacii liberi, fluturand crucea legionara si dansand vulgar pe Pink Floyd cer “libertate”, in aplauzele Moscovei.
Exista oameni extraordinari in aceasta tara. Exista tineri destepti, exista profesori si cercetatori dedicati, exista medici care sunt gata sa-si dea viata pentru semeni, arhitecti care construiesc viitorul, avocati care mai cred in dreptate. Exista oameni de toate varstele care au intrat in politica sperand ca pot indrepta moral (insist: moral, nu politic) ceva din naravurile putrede ale celor din jur. Exista elevi si studenti care sunt adevarate miracole in marasmul din jur. Exista scriitori, exista poeti, exista artisti, exista cineasti.
Dar peste toti acesti oameni se intinde osanza spectrala a lui Sosoaca si coafura unei dezaxate care otravesc zi de zi, ore in sir, fara incetare, de ani de zile, orice ar putea parea sanatos, curat, optimist.
Am convingerea ca nu am atins inca fundul prapastiei. De altfel, e foarte posibil ca fundul prapastiei sa nu poata fi atins niciodata si sa continuam sa ne prabusim cata vreme cei mai multi dintre oamenii buni vor alege (repet: vor alege deliberat, constient, interesat) sa taca si sa-si intoarca privirea de la revarsarea toxica de ticalosie din jur.
Cunosc si eu, ca fiecare dintre noi, multi oameni de mare calitate profesionala si (oarecum) morala care aleg sa taca. Au motivele lor: loc de munca, rate, salariu, obligatii. Dar fiecare tacere e o abdicare de la ratiune, de la adevar, de la revendicarea dreptatii. Fiecare tacere, fiecare compromis, este o incurajare pentru prostie si pentru lipsa de moralitate care devin, pe zi ce trece, stapane peste noi.
Cred ca putem sa ne scufundam si mai mult. Pentru ca nu vad ce anume si cine anume, in ce fel, ar putea sa spuna la un moment dat: gata, ajunge! Ajunge cu minciuna, ajunge cu manipularea, ajunge cu compromisul! Nu o face nimeni, pentru ca, desi nu reformam nimic, desi nu reparam nimic, intre noi e caldut si e bine asa. Din cand in cand ne hlizim la obscenitatile unei senatoare si la miracolele unei ciudate, asta face parte din spectacol, dar nu avem nici puterea, nici disponibilitatea de a taia raul din radacina.
Nimeni, nicaieri nu pare capabil si dornic sa taie raul din radacina. Nici macar jandarmii, deveniti, vai, atat de intelegatori cu incalcarea legii. Pentru ca, nu-i asa?, cum am mai putea fi noi cei buni daca nu am avea in fata noastra, zi de zi, raul obez lafaindu-se pe cantece patriotice si pe indemnuri idioate la refuzul educatiei?”.
Publicitate