Cutremurul din Bucuresti din 1977

La ora 21:22, in seara zilei de 4 martie 1977, Bucurestiul a fost lovit de un cutremur de 7,3 pe scara Richter.

A durat aproape un minut, timp in care aproape fiecare cladire din capitala Romaniei a zguduit salbatic. Peste 1.500 de oameni au fost ucisi de cutremur, inclusiv o serie de vedete, in special comediantul Toma Caragiu, pe atunci cel mai popular actor din tara.

Cutremurul – al carui epicentru a fost in Vrancea – a fost resimtit pe intreaga peninsula balcanica. Orasul bulgar Svistov a fost grav afectat, cu trei blocuri care s-au prabusit acolo: peste 100 de persoane au fost ucise.

In Romania, nu doar Bucurestiul a suferit: orasul Zimnicea de pe Dunare a fost aproape total distrus, iar la nivel national au fost raniti peste 11.500 de oameni si 35.000 de case distruse.

Situat aproape de o linie de avarie majora, Bucurestiul a fost zguduit de o serie de cutremure majore de-a lungul anilor. In 1940, mai mult de 300 de persoane au murit – cele mai multe dintre ele atunci cand asa-numitul bloc Carlton, din Piata Universitatii s-a prabusit – in primul cutremur major al erei moderne.

Citeste si articolul :   Conducerea militara a Spitalului din Suceava a decis ca tot personalul sa intre in carantina institutionalizata

Desi alte cateva cladiri au fost distruse in totalitate, multe au fost avariate si esecul consolidarii eficiente a acestor cladiri a dus la masacrul cutremurului din 1977.

Nicolae Ceausescu, se afla la Lagos – bucurandu-se de un banchet organizat in cinstea lui, Olesegun Obasanjo din Nigeria – cand i s-a spus despre cutremur.

El a fost initial informat ca intregul oras Bucuresti a fost distrus: faptul ca alimentarea cu energie electrica a orasului a fost intrerupta complet a facut comunicarea dificila. Abia spre miezul noptii a fost restabilita energia electrica partiala, iar Ceausescu a putut discuta cu ministrii din Romania.

El a declarat starea de urgențta si un avion a fost trimis sa-l aducă acasa. A ajuns la aeroportul Baneasa devreme in dimineata urmatoare si a vizitat imediat cele mai afectate zone din capitala.

Comportamentul sau general din zilele care au urmat – a ordonat cautarea supravietuitorilor sa continue dupa punctul obisnuit de intrerupere si parea a fi o influenta cu adevarat calmanta asupra populatiei zdruncinate – este considerat de unii ca fiind unul dintre putinele momente laudabile ale intreaga sa dictatura.

Citeste si articolul :   Informatie de ultima ora! in Bucuresti si Cluj nu mai sunt locuri disponibile pentru vaccinare in etapa 2

Cu siguranta a existat un mare capital politic din cutremur, iar publicistii lui Ceausescu nu au pierdut nicio ocazie in acest sens. Mass-media administrata de stat a relatat pe larg modul in care sistemele de urgenta ale tarii au functionat perfect (de fapt nu au facut-o: a existat o lipsa uriasa de paturi de spital pentru victime si o lipsa de sange pentru transfuzii).

De fapt, aproape toate ajutoarele careau fost trimise, de la caini de cautare instruiti special, au fost acceptate cu recunostinta de autoritatile disperate din Romania.

Pe termen lung, cutremurul a schimbat pentru totdeauna fata Bucurestiului. Peste 40 de blocuri de apartamente au fost distruse in totalitate, precum si sute de case.

Cu toate acestea, regimul a folosit nevoia reala de a reconstrui si de a consolida orasul ca mijloc de a stampila viziunea lui Ceausescu despre cum ar trebui sa arate un oras socialist. In multe privinte, Centru Civic si Casa Poporului si-au avut geneza in planurile intocmite dupa cutremurul din 1977.

Citeste si articolul :   VIDEO. Pericol pentru populatie! IPS Teodosie a impartasit mai multi copii cu aceeasi lingurita

Din fericire, un astfel de eveniment pare putin probabil in curand: tendinta recenta a falei Valcea este spre mici tremuraturi care – desi infricosator daca va aflati la etajul superior al unei cladiri inalte – nu produc daune structurale si prin eliberarea tensiunii seismice fac probabilitatea un cutremur major mai putin probabil.

Autor