O tanara din Iasi s-a simtit rau si s-a dus la urgenta la spitalul Sfantul Spiridon. Aici a avut parte de un adevarat cosmar. Dupa dupa 2 ore de asteptare a fost consultata si a primit verdictul de „suspecta de covid-19”.
Au urmat noi analize si contacte cu mai multe persoane, unele dintre ele fiind „suspecte de coronavirus”. In final a primit o trimitere la spitalul de boli infectioase, unde i s-a explicat ca nu are coronavirus si testele facute la Sfantul Spiridon nu erau pentru covid-19.
„De ieri printesa are si coronita
Mi s-a recomandat sa imi spun povestea, pt ca merita sa fie stiuta.
Publicitate
De cateva zile nu ma simteam bine, asa ca imi sun medicul de familie si ii prezint situatia mea. Imi recomanda sa iau cateva pastile si sa o sun a doua zi pt a-i spune cum ma simt. A doua zi ma simt mai rau ca oricand, ii dau telefon doctoritei care imi spune sa ma duc la urgente la spitalul de boli infectioase. Ajung acolo cu o oarecare teama pt ca eram constienta ca e locul unde sunt internati bolnavii de covid-19 si nu se stie daca mai ies de acolo la fel cum intru. Intalnesc o asistenta care imi zice ca acest spital nu e tocmai cel potrivit pt simptomele mele, asa ca imi da un bilet de trimitere la Sfantul Spiridon( ehh, de aici incepe distractia).
Ajunsa la Sfantul Spiridon sunt pusa sa semnez o declaratie precum ca nu am intrat in contact cu persoane infectate cu covid-19 sau persoane venite din zonele foarte afectate de acest virus si totodata mi se ia si temperatura, fix 36°C. Dupa aceea sunt data uitarii timp de 2 ore, timp in care dupa mine au venit alti pacienti, varstnici cu totii, printre care 2 domni care merita prezentati.
Primul domn era din Piatra Neamt si marturisea ca are toate simptomele specifice covidului, inclusiv tuse seaca si febra. Cu toate acestea, domnul nu prezenta absolut niciun risc, el fiind lasat in mijlocul triajului, in care se mai aflau, cred ca, alte 10 persoane.
Al doilea domn, din punctul meu de vedere, era un om al strazii. Si el, la fel ca si mine a fost dat uitarii. A fost lasat pe holul spitalului intr-un pat mobil, in fata usii de la camera unde se fac CT-uri. In tot acest timp, saracul om s-a plans tuturor asistentilor care treceau pe langa patul lui ca are nevoie la toaleta, iar drept raspuns primea un “asteapta”.
Vazand ca nu il ajuta nimeni si nemaiputand sa isi stapaneasca nevoile, omul s-a ridicat de pe pat, s-a sprijinit de usa camerei unde se fac CT-uri, in fata usii aflandu-se un asistent, care i-a zis domnului foarte aspru si cu indiferenta: “Stai domnule, linistit”. In urmatorul minut domnul si-a facut nevoile in mijlocul holului, urina acestuia intrand si in camera pentru CT-uri si enervand-o la culme pe doamna doctor, care tocmai dorea sa inchida usa pentru a examina o pacienta. Off, pacientii astia, ii lasi in pace sa nu se simta deranjati, iar ei ce fac? Le fac probleme doctorilor.
Dupa aceea, domnul Ioan( am uitat sa va zic ca-i stiu numele) este iar lasat in mijlocul holului, unde il voi revedea seara la ora 21, exact in acelasi loc si facandu-ma sa imi pun intrebarea: “acest om chiar a stat o zi intreaga in mijlocul holului spitalului in curent, fara a primi putina atentie din partea asistentilor, care au fost ocupati cu sa faca glume sau sa se enerveze pe alti pacienti cand le cereau ajutorul, ajutor pe care ei sunt obligati sa il asigure?” Inchid ochii si incerc sa imi zic ca nu-i adevarat, dar nu pot face asta atata timp cat toate asta s-au intamplat in fata mea.
Intre timp, eu sunt consultata, dupa 2 ore de asteptare. Imi prezint simptomele, iar medicul imi arunca bomba:”Esti suspecta de covid-19″. Nu m-am panicat chiar deloc pt ca eram foarte sigura ca nu il am. Dupa cateva contraziceri cu domnul doctor, al carui nume nu il stiu si nici nu imi obosesc mintea sa il retina, am ajuns la concluzia, de fapt el a ajuns la concluzia ca mint cand marturisesc ca nu am intrat in contact cu nicio persoana bolnava de coravirus sau cu o persoana venita din strainatate.
Asa dar, am devenit suspecta de covid-19. Mi se fac cateva analize de sange si o radiografie la cutia toracica, asteptand in tot acest timp afara pe hol, eu suspecta de covid-19 am fost lasata sa respir acelasi aer cu alti pacienti. Cat a durat asteptarea mea apare o informatie, “un pacient marturiseste ca a intrat in contact cu o persoana bolnava de coronavirus”.
Este adus pacientul suspect intr-un scaun cu rotile ca orice alt bolnav, fiind plimbat prin fata celorlalti pacienti, acesta fiind neprotejat de absolut nimic, avea o masca pusa pe o singura ureche si evident ca nu ii acoperea gura, iar astfel ceilalti puteam sa ne riscam sa luam un musafir nepoftit in organism foarte usor, dar, hei, este si o parte buna, macar medicii erau echipati corespunzator .
Sunt trimisa mai apoi in stationar fara nicio explicatie din partea doctorului, care a avut grija sa ma faca mincinoasa pt a doua oara si sa plece imediat, fara a-mi oferi ocazia sa il intreb “de ce raman aici”, “Ma internati” etc. Suspecta de covid-19, adica eu, se poate bucura macar de compania a 4 doamne in varsta, chiar perfect, suspect de covid-19 il lasati in salon cu alte 4 persoane predispuse la a lua virusul. Am fost martora, cat am stat in stationar, la indiferenta asistentilor, care m-au facut sa imi fie rusine si frica sa le cer un pahar cu apa pentru ca, stiam ca ii voi enerva, ca ii deranjez si voi fi agresata verbal si refuzata, si nu exagerez cu nimic cand spun agresata verbal.
Seara la ora 21, dupa ce am indurat frigul din salonul si incertitudinea ca nu stiu absolut nimic despre sanatatea mea, care ma priveste in primul rand pe mine, sunt chemata de o asistenta. Intre timp o doamna are nevoie de ceva si o striga pe doamna asistenta la care acesta abordeaza un ton foarte inalt si ii zice:”Lasa-ma, doamna in pace!”
Imi iau repede rucsacul si o urmez pe asistenta, imi primesc rezultatele, pe care scrie TEST + COVID-19 cu pixul si primesc urmatoarea explicatie:” ai avut acele simptome pt ca ai …(diagnostic pe care nu vreau sa il spun aici), dar rezultatele pentru covid-19 sunt la limitata, noi nu suntem tocmai in stare sa dam un verdict concret, asa ca in seara asta iti dam un bilet de trimitere si te vei duce direct la spitalul de boli infectioase pentru a ti se face un test sigur.” Intreb “in seara aceasta?” Si mi se raspunde” da, in seara asta, urci frumos singura ca nu e departe”,” Bine, dar nu ar trebui sa fiu insotita sau transportata de o ambulanta?”, “Nu, te duci pe jos”.
Am plecat singura pe jos, buimaca si intrebandu-ma daca eu am inteles bine ce am de facut. Nu era mult de mers intr-adevar, dar cum puteti lasa un suspect de covid-19 singur pe strada? Ajung la spitalul de boli infectioase, vorbesc initial cu gardianul, care anunta medicul de garda si imi spune sa astept putin. Cat am asteptat, am schimbat cateva vorbe cu gardianul, care mi s-a parut om de o calitate mult mai mare, decat medicii si asistentii intalniti la Sf. Spiridon, carora facultatea le ofera un statut social, dar nu si caracter, si mi-a zis ca: “Domnisoara, esti bine, daca nu erai, nu mai reuseai sa stai in picioare, ba chiar sa mergi singura”.
Apare medicul, ii zic de ce am venit, imi ia temperatura, 36,4°C, se uita peste analize, rade putin, imi explica, cum sta situatia si ca ma pot duce linistita acasa pentru ca nu am ceea ce mi-au scris cei de la Sfantul Spiridon pe foaie. Cei de la Sfantul Spiridon mi au facut analize doar la sange, asadar ei nu pot da verdictul daca sunt bolnava sau nu de covid-19, testul pt acest virus este complet diferit, iar rezultatul nu se scrie astfel pe foaie.
Ajung acasa fericita pt ca toate s-au sfarsit si incep sa imi fac putina ordine in minte.
Dupa toata acestea, vreau sa va mai spun atat, de ce unii alegeti sa faceti scoli postliceale pt a deveni asistenti, cand pe voi nu va recomanda nici abilitatile intelectuale, nici caracterul si nici fata, sincer? *(Am uitat sa zic♀️ de un tanar asistent care se lauda ca-si baga p**a in gura mare, inteleg ca injuri, dar de ce tipi???)* Nu mai faceti astfel de scoli si facultati de medicina, doar de dragul de a zice ca ati facut si voi o scoala in viata si pe care o terminati cu 5 luat in restante, daca nu e meseria potrivita pentru voi.
Tot personalul din spitalul Sfantul Spiridon mi s-a parut plictisit si nemultumit de ceea ce face. M-am asteptat sa vad panica, frica, grija exagerata fata de pacienti, dar tot ce am vazut a fost virusul de care sufera aceasta tara cu adevarat, o combinatie intre prostie si indiferenta.
Va trece aceasta pandemie, mai devreme sau mai tarziu, dar degeaba am avut parte de ea, daca nu ne-a ajutat sa schimbam ceva in bine la noi!!! ”
Publicitate