Press "Enter" to skip to content

Medic roman, mesaj taios: „Toti spun aceleasi lucruri: vrem sa lucram. Vrem sa luptam. Vrem sa induram. Vrem sa ajutam. SE AUDE? Cu cine? Cu ceata lui Pitigoi?”

Medicul Gabriel Diaconu a postat un nou mesaj pe pagina sa de facebook.

„E mai devreme decat scriu de obicei,

Dar zilele devin mai scurte, vestile mai proaste,

Si trebuie sa diger, ca medic, demisia ministrului Victor Costache si inlocuirea lui, din fuga calului, cu dr. Nelu Tataru, indeosebi cunoscut in trecut drept chirurg, manager al spitalului din Husi, si PNL-ist de frunte.
Dar si aventura asta funambulesca, marca Streinu-Cercel, cu ”testarea la scara blocului” in Bucuresti.

V-am obisnuit deja ca, la fel ca in practica mea medicala, ma las condus de bun simt. Vigoare, da. Actiune, sigur. Dar puntea ratiunii e ingusta, si distanta dintre succes si catastrofa uneori e marcata doar de rabdare, perseverenta si modestie. Va spun asta pentru ca incerc sa fiu un medic mai bun decat sunt ca om. Ca om, ma plictisesc repede, n-am modestie, si sunt impulsiv. Omul il pastrez pentru mine si-ai mei. Omului ii dau doctorul cel mai bun pe care pot eu sa mi-l imaginez.

Prima constatare realista este ca mai avem provizii medicale pentru 7-10 zile. Poate mai putin. Fara o infuzie serioasa de resursa medicala, atat materiale de baza cat si avansata, n-o sa putem trata pacientii bolnavi de COVID-19 in Romania decat intr-o cantitate foarte redusa. Daca nu adresam asta, putem sa pupam piata Independentei cu incetinirea raspandirii, ca tot jalea aia va fi.

A doua constatare, egalmente realista, este ca plecarea lui Costache a trimis un frison in corpul medical. Capitanul NU pleaca vreodata de pe vas in furtuna, si nu paraseste campul de lupta. Omul Costache are motive. Doctorul Costache are dreptul. Dar MINISTRUL Costache, bun/ rau cum o fi fost, odata intrat in hora iadului care ne asteapta, n-avea termen decat la liman. Sunt dezolat, imi revin pana maine. Sper ca urmasul lui macar atata lucru sa inteleaga, ca tine moralul a zeci de mii de oameni in halat in mana care trebuie condusi, si care benevol isi vor da ortul in ce priveste boala pacientilor lor, la limita fara manusi, la limita fara echipamente, la limita fara speranta.

Dar cata vreme sunt condusi, asta vor face.

Pentru ca suntem medici mai buni decat suntem oameni.

Imbecilitatea propusa de Streinu-Cercel, pe de alta parte, e coapta in furnalul oportunismului. Uite de ce, cu riscul ostilitatii atat a domniei sale cat si apostolilor sai, o consider o imbecilitate. Si, ca s-o supara sau nu, pot doar s-o suspectez pe doamna primar Firea de voluntariat ignorant intr-o excursie prin hilar, absurd si daunator.

Ma pricep, cred, destul de bine la oameni si la psihologia lor. Mult mai bine decat un infectionist, la fel cum Streinu-Cercel poate clama, simetric, acelasi lucru despre jucaria domniei sale.

Problema imediata care urmeaza ”testarii la bloc” nu este pacientul identificat pozitiv, deci bolnav de COVID-19. Ca si in cazul RT-PCR, mersul pe sarma va avea o rata de identificare pozitiva in 10 – 15% din teste, CEL MULT. Cand ai transmitere comunitara, mai putin conteaza asta, ca masura ”activa” de preventie a raspandirii. Conteaza FALSUL semn de securitate pe care i-l dai celui care e testat negativ. Adica restul de 85-90% din cei…10 mii testati?

Ce face omul proaspat testat negativ de masinutele lui Streinu-Cercel? Se relaxeaza. Respira usurat. Isi scuipa in san. Isi face cruce. Isi pupa nevasta. Veronico, sunt salvat!

Dupa care bungheste repede un motiv plauzibil pentru care musai sa iasa din casa. Poate ca Dorel are dor de prieteni. Poate ca Dorel are dor de doctor. Poate ca Dorel are o urgenta medicala. Are, n-are treaba Dorel, Dorel are treaba. Dorel e ”negativ la Covid-19”. Ce face Dorel? Pai ce sa faca, prosteste unul la fel de prost ca el. Dorel iese din casa.

Astfel de lucruri se intampla peste tot in lume. Astfel de lucruri pun oamenilor piatra pe mormant. Astfel de lucruri sunt mai cumplite decat seceta sanitara. Pentru ca astfel de lucruri vorbesc de pierderea umanitatii in fata catastrofei, facuta troc pe-un pol, pe-un comision, pe-o ciolaneala de moment. Si da-i dracului pe romani.

Uite ca eu nu pot, si nu vreau, sa-i dau dracului pe romani. Nici pe Veronica, nici pe Dorel. Or fi ei prosti, or fi ei naivi, nespalati, ne-educati, indisciplinati. Dar asta nu-i da dreptul lui Streinu-Cercel, sau altor baieti destepti, sa joace zaruri pe zilele acestea.

De-asta va spun VOUA ce sa faceti, mai bine. Sau, si mai bine, va spun ce am sa fac eu. Daca in perioada asta nu primesc Popa cu botezul, cu slujba sau cu pamatuful, n-am de gand sa primesc nici masinuta lui Streinu-Cercel. Am sa raspund frumos ca refuz, si ca defer testul unui cadru medical de prima linie. Trec peste faptul ca Primaria intra cu bocancul in viata batranilor pe care-i ia ”de la evidenta Populatiei” ca sa-i testeze de-a valma (oribil, groaznic, gretos etc, dar dau si ei un vot daca prind vara cativa, uite ca oamenii s-au ocupat, ne-au dat etc).

Le spun si parintilor mei sa refuze. Si parintii mei sunt in categoria de risc.

Parintii mei sunt doctori in stiinta amandoi. Si sunt disciplinati. Desi le e greu, au acceptat masurile ordonate in stare de urgenta pentru ca le pasa si de ei, dar si de altii, inclusiv de baiatul lor doctor. Doctorii au si ei parinti. Sute de mii de parinti din Romania au copii doctori, asistente, paramedici, pompieri, politisti, militari etc. Palma lui Streinu-Cercel nu vreau sa-i atinga, vreun moment, pe vreunul.

Bai. Ia-mi libertatea, ia-mi mobilitatea, salariul, ia-mi ce vrei tu. Dar nu-ti permit sa-mi iei demnitatea de OM. Nu cand sunt 100 de mii de oameni in izolare, mii in carantina. Nu cand zilnic doctorii merg la spital cu frica in suflet. N-am inventat, inca, o injuratura adecvata pentru genul asta de negot cu spaimele oamenilor.
Vreti sa facem, toti, ceva bun pentru fratele nostru roman, oricare o fi el in tara asta, dar mai ales pentru fratele nostru OM, fie ca e roman, evreu, maghiar, neamt, turc, tatar, rom, bogat, sarac, educat, analfabet, tanar, batran? Hai sa pastram piramida prioritatii. Ca la intersectie. Unii au prioritate. Altii CEDEAZA trecerea.

Toata ziua am discutat cu cunoscuti din tara, judete mici si mari. Strigatul lor e UNANIM. Arad, Timisoara, Harcov, Bistrita, Calarasi, Braila, Galati, Tulcea, Buzau, Constanta… Masti. Combinezoane. Manusi. Dezinfectant. Toti spun aceleasi lucruri: vrem sa lucram. Vrem sa luptam. Vrem sa induram. Vrem sa ajutam. SE AUDE?

Cu cine? Cu ceata lui Pitigoi? Cu masinutele electrice care testeaza la scara blocului? Mi-e mie rusine de nerusinarea lor.

Asa gandesc eu. N-avem voie, repet, oricat ar fi situatia de grea, sa abandonam ratiunea nebuniei.
PS: Nu e exclus ca plecarea lui Costache sa fie consecinta ”aventurii ” bucurestene…”

E mai devreme decât scriu de obicei, Dar zilele devin mai scurte, veștile mai proaste, Și trebuie să diger, ca medic,…

Publicată de Gabriel Diaconu pe Joi, 26 martie 2020

Comments are closed.