Sfantul Mucenic Gheorghe este cinstit pe 23 aprilie. Purtatorul de biruinta, este unul dintre cei mai venerati sfinti din calendarul ortodox. In traditia populara, Sfantului Gheorghe i se mai spune si Sangiorz fiind identificat in panteonul romanesc cu Cavalerul Trac.
El deschide vara pastorala, care se incheie de Sanmedru (Sfantul Dumitru), cand incepe iarna pastorala. Se spune ca acestor sfinti-soldati le-a dat Dumnezeu „cheile vremii”, iar ei le poarta la brau. Cu cheia sa, Sangiorz inchide iarna si deschide vara, pe 23 aprilie, iar Sanmedru inchide vara si slobozeste iarna, pe 26 octombrie.
In popor se mai spune ca in noaptea de Sangiorz se deschid cerurile, vorbesc animalele si „ard” comorile, adica acestea se arata oamenilor prin flacara care joaca deasupra lor.
Se mai spune ca cine doarme in aceasta zi ia somnul mieilor si va fi somnoros tot anul.
Publicitate
Un obicei practicat de Sangiorz in satul traditional era bataia (sorcovitul) cu urzici, pentru ca cei urzicati sa fie sanatosi, harnici si iuti, tot anul. Tot astazi se culegeau plante de leac, iar in zori se semana busuiocul de dragoste. El era udat cu gura si era purtat de fete, in par sau la brau, cand mergeau la hora.
Oamenii se incing cu ramuri verzi ca sa nu ii doara mijlocul. Oamenii se scalda, inainte de rasaritul soarelui, intr-o apa curgatoare, spre a fi sanatosi tot anul si pentru spalarea tuturor relelor. Busuiocul semanat inainte de rasaritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spala cu roua de pe el, este cinstitde toata lumea. La Sf. Gheorghe se cantaresc oamenii pentru a fi sanatosi tot anul si pentru a se proteja de farmece. La San-Georgiu ies preotii si poporul cu crucea in camp si fac rugaciuni pentru ploaie si mana in camp.
Gunoiul adunat in ziua de Sf. Gheorghe se pune la radacina pomilor, ca sa rodeasca bine. Daca la San-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemanos). In aceasta zi se aduna de pe camp tot felul de buruieni de leac, care se pastreaza peste an. Daca in ziua de Sf. Gheorghe va fi roua multa ori va fi pacla, e semn de an bogat. Daca la San-Giorgiu e ploaie se face grau si fan.
Pe 23 aprilie nu este bine sa dai nimic imprumut si trebuie sa recuperezi toti banii dati sau sa-ti inapoieze datoriile. In caz contrar, vei ramane dator mereu si banii imprumutati altora nu vor mai fi recuperati.
Nu ai voie sa te certi cu nimeni de sarbatoarea Sf. Gheorghe, iar daca cineva iti poarta dusmanie sau tu ai necaz pe cineva, pe 23 aprilie trebuie sa va reglati conturile.
In ziua de Sfantul Gheorghe inca se mai obisnuieste a se impodobi stalpii de la poarta casei ramuri verzi de salcie inmugurita pentru ca sa fie aparati de boli si paguba.
– Pentru a fi aparati de rele, oamenii se cantaresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, cand obiceiul se reinnoieste.
– Gospodarii dau foc gunoaielor si vechiturilor din gospodarii. Cenusa de la acest foc se amesteca foarte bine cu untura cu care se ung usile si ferestrele grajdurilor pentru a-i impiedica pe strigoii care intra la animale in aceasta noapte sa le fure mana.
– Barbatii nu ies in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de “strigoaie”, fermecati si transformati in cai.
– Superstitia spune ca daca gospodarii se stropesc cu apa neinceputa luata dis de dimineata din fantana, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.
Rugaciuni pentru ploaie
La Sangiorz, ies preotii si poporul cu crucea in camp si fac rugaciuni pentru ploaie si mana in camp. Gunoiul adunat in ziua de Sfantul Gheorghe se pune la radacina pomilor, ca sa rodeasca bine. In aceasta zi, se aduna de pe camp tot felul de buruieni de leac, care se pastreaza peste an. Daca in ziua de Sfantul Gheorghe va fi roua multa ori va fi pacla, e semn de an bogat. Daca la Sangiorz e ploaie, se face recolta bogata de grau.
Publicitate