Cum se baga para in sticla cu palinca. Un buzoian a explicat secretul introducerii fructului

Un buzoian care face palinca de pere, cu para in sticla, a dezvaluit secretul. Valeriu Hagiu are livezi de pe raza comunei Calvini, judetul Buzau. Barbatul a fost nevoit sa gaseasca solutii de valorificare a cantitatilor mari de fructe. De curand a inceput chiar si o afacere cu fructe deshidratate. Valeriu Hagiu este printre putinele persoane din zona Buzaului care produc palinca cu para in sticla.

Buzoianul spune ca procesul incepe primavara sau la inceputul verii, atunci cand perele din pomi sunt foarte mici. Acestea se introduc intr-o sticla, fixata pe creanga, si se recolteaza toamna, potrivit Adevarul.

Pentru producerea acestei bauturi este nevoie de multa pricepere si rabdare. ”Incepem treaba cand perele sunt foarte mici. Sticlele trebuie agatate in pom, introducem para in sticla dupa care o protejam patru luni de zile pana ajunge la marimea aceasta. Se introduce cracuta cu para mica, atat cat sa poata trece prin gura sticlei. Dupa aceea, ca sa o protejam de soare, invelim sticla cu ziare. De asemenea, cand ploua, trebuie sa scoatem apa din sticla”, a declarat Valeriu Hagiu pentru sursa citata mai sus.

Citeste si articolul :   Adrian Streinu-Cercel, prima declaratie dupa demitere: Nu ne vine mintea la cap, o ducem asa pana in toamna. Vom trai si vom vedea, cine o mai trai

Impreuna cu sotia au grija de fructele din sticlele atarnate in pomi timp de patru luni, ”ca de niste copii mici”. In fiecare an, cei doi agata in peri in jur de 50 de sticle, majoritatea de un litru. Aleg

Publicitate

”La sfarsitul acestei perioade de aproximativ patru luni se spala interiorul sticlei dar si para. Avem niste sarme cu perii cu ajutorul carora spalam bine, apoi clatim de cateva zeci de ori ca sa eliminam toate impuritatile. Se mai strang resturi uscate, insecte, in cele patru luni cat sticlele stau in copac”, a mai spus Valeriu.

Buzoianul toarna in sticlele cu perele crescute in interior palinca facuta in anii trecuti. Palinca obtinuta anul acesta o va imbutelia la anul. Valeriu Hagiu pastreaza si invecheste palinca in butoaie din lemn.

”Dupa ce spalam foarte bine sticla si para, punem palinca de 55 de grade, care este tot de pere, si se consuma in momente importante, pentru ca il consideram un produs special. Se vand foarte bine in targuri de produse traditionale. Pretul ajunge la 100 de lei un litru palinca iar clientii stiu ca e chinuiala mare cu para, care trebuie protejata multe luni, aproape zi de zi”, a mentionat Valeriu Hagiu.

Citeste si articolul :   Medicul Tudor Ciuhodaru: ”Nu s-a facut nimic nici aici”

Palinca se obtine prin fermentarea si distilarea diverselor fructe si trebuie sa aiba un continut ridicat de alcool, de peste 40 de grade.

“Diferenta e data de materia prima si nu de tarie, asa cum gresit se crede in popor. Tuica prin definitie e cea care este produsa exclusiv din prune, indiferent de gradul de alcool, indiferent de metoda distilarii. Metoda distilarii are ca singur scop: rafinarea bauturii. Astfel, e gresit sa spunem am o tuica de mere, cum si sa spunem am o tuica de prune, pentru ca e pleonasm. Singura situatie in care e corect sa spunem am o tuica de prune este atunci cand specificam tipul prunelor folosit. E corect sa spunem am o tuica de prune bistritene, dar nu ca am o tuica de prune”.

Publicitate

Autor

Autor: Drimboi Camelia

Drimboi Camelia este redactor sef al ziarului online fabricatinromania.infoEditor cu mare experienta in alegerea celor mai bune stiri pentru cititori. Pasionata de astrologie, horoscop, bucatarie, retete culinare, showbiz, vedete, sanatate, evenimente politice recente, are o vasta experienta redactionala, lucrand pentru proiecte majore in Romania ( andreilaslau.ro; sanatateinbucate.com, bucatarianoastra.online samd ). Specializată în continut video, a fost social media manager pe cele mai mari pagini de Facebook din Romania, generand continut valoros cu engagement masiv si milioane de vizualizari. A lucrat pe teme de alimentație, sănătate, știrile zilei, politică, naturiste.