In ultimii 30 de ani, trilioane de tone de gheata au disparut de pe suprafata Pamantului

In ultimii 30 de ani, 28 de trilioane de tone de gheata au disparut de pe suprafata Pamantului. In viitor, nivelul apelor ar putea creste cu un metru, pana la sfarsitul secolului, iar resursele de apa potabila se diminueaza.

In ultimii 30 de ani, 28 de trilioane de tone de gheata au disparut de pe suprafata Pamantului. Este concluzia la care au ajuns oamenii de stiinta dupa ce au analizat calotele glaciare, varfurile muntoase si ghetarii.

Iar daca tendinta se mentine, pana la sfarsitul secolului, nivelul apelor ar putea creste cu un metru.

Practic, fiecare centimetru in plus inseamna relocarea a un milion de oameni. Unele tari ar putea sa dispara complet, iar sursele de apa potabila vor fi mult diminuate.

Climatologul Roxana Bojariu spune ca exista efecte asupra ecosistemelor, nu doar asupra celor locale, ci sunt efecte in lant, pentru ca se modifica curentii oceanici.

„Sunt si specii din zonele polare care traiesc pe uscat si au probleme. In zona nordica, ursul polar, de exemplu. Locuitorii acelor localitati care sunt in zona arctica, la malul oceanului inghetat, au inceput sa-si paraseasca localitatile, deoarece conditiile noi climatice nu le mai permit sa-si duca traiul asa cum o faceau cu mai multe decenii in urma”, afirma climatologul.

Citeste si articolul   Orasul din Romania unde se circula in autobuz doar stand pe scaun. Si o noua restrictie: interzis gratarelor!

Structura topografica a reliefului determina viteza de deplasare si forma ghetarului. Daca panta este suficient de accentuata, apare o asa-numita limba a ghetarului, care este partea acestuia care determina “curgerea” sau alunecarea sa. In decursul curgerii sale, ghetarul exercita o puternica actiune de eroziune a formei de relief pe care o strabate. Tot ceea ce ghetarul transporta in decursul alunecarii sale devine parte a sa. Astfel materialele ca fragmente de roci transportate sunt numite morene.

Ghetarii de suprafata din zonele situate la altitudini mai joase sunt supusi fenomenelor periodice de topire si reinghetare, spre deosebire de ghetarii situati in muntii inalti, sau in zonele polare, unde procesul de topire este foarte redus, ceea ce genereaza formarea de ghetari uriasi.

Procesul de incalzire a climei Pamantului din actuala epoca istorica a contribuit mult la reducerea numarului si masei ghetarilor.