Romania va infrunta cea mai grava contractie trimestriala din ultimii 20 de ani

Economia Romaniei va inregistra cea mai grava contractie trimestriala de mai bine de 20 de ani in trimestrul doi al anului 2020 si, mai mult decat atat, o scadere constanta a PIB-ului pana in primul trimestru al anului 2021, arata o analiza Euler Hermes.

„Previzionam ca PIB-ul anual va scadea cu aproximativ -5,5% in 2020, urmand ca in anul 2021 sa inregistreze o crestere de + 4%. Astfel, nivelul PIB-ului real din 2019 nu va fi atins inainte de anul 2022 cel mai devreme”, arata analiza.

Calitatea de membru UE, sectorul industrial competitiv si mediul de afaceri relativ bine dezvoltat, impreuna cu relatiile internationale destul de bune au ajutat in ultimii ani economia Romaniei. Astfel chiar si cu o crestere reala a PIB-ului in scadere de la + 7,1% in 2017 la + 4,4% in 2018, si + 4,1% in 2019 se prefigura faptul ca economia supraincalzita incepea sa se stabilizeze.

Aceasta perspectiva a fost insa schimbata de aparitia crizei globale Covid-19 in primul trimestru al anului 2020, care a afectat din ce in ce mai mult economia romaneasca pe diverse canale.

Incepand cu luna martie au aparut: i) intreruperi ale lantului de aprovizionare din industrie, in special in sectorul auto, ii) au fost inregistrate scaderi ale cererii externe, iii) carantina la exterior (prin inchiderea frontierelor) si iv) carantina in interiorul tarii (masurile cele mai stricte producand efecte de la sfarsitul lunii martie pana la inceputul lunii mai). Cu toate acestea, multumita cererii interne puternice din primele doua luni ale anului, economia tot a reusit sa marcheze un trend ascendent, dar moderat in primul trimestru. Insa, indicatorii de frecventa inalta sugereaza faptul ca productia s-a contractat brusc in luna martie si mai departe, cu rate record in luna aprilie. Desi masurile de restrictie au fost gradual mai permisive de la mijlocul lunii mai, ne asteptam la o deblocare treptata a economiei care va dura cel putin pana la sfarsitul anului 2020.

Instabilitatea guvernului, arieratele companiilor de stat, vulnerabilitatile sectorului bancar, datoriile ridicate ale sectorului privat (in special in valuta), cresterea rapida a deficitului de cont curent in timp ce intrarile nete din investitii straine directe scad si sarcina datoriei externe ridicate sunt puncte slabe deja semnalate care se adauga efectelor crizei COVID-19.

Citeste si articolul :   Ministrul Muncii, anunt despre varsta de pensionare la femei si barbati

Ingrijorarile legate de economia supraincalzita din Romania au persistat din perioada 2017-2019, fiind determinate de cresterea veniturilor salariale, de stimularea fiscala pro-ciclica si de politici monetare prea relaxate care impreuna au condus la cresterea inflatiei si la largirea deficitelor gemene (deficitul fiscal, respectiv de cont curent). Grijile pentru o economie supraincalzita au disparut odata cu declansarea crizei Covid-19, dar dezvoltarea economica defavorabila din anii precedenti a lasat Romania la intrarea in criza cu fundamente macroeconomice mai slabe decat majoritatea tarilor membre din Europa Centrala.

Finantele publice ale Romaniei vor continua sa se deterioreze. Datorita stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a adancit rapid de la doar -0,8% in 2015 la -4,3% in 2019. Ne asteptam ca acest procent sa creasca brusc pana la cel putin -8,5% in 2020 ca urmare a: i) stimulentelor fiscale aferente Covid-19 (estimate la aproximativ 2% din PIB-ul anului 2019) si a garantiilor si subventiilor pentru imprumuturi acordate IMM-urilor (aproximativ 3% din PIB) si a ii) unui PIB- nominal scazut.

In mai 2020, Romania a vandut cu succes 3,3 miliarde de euro in euro-obligatiuni pe 5 ani, respectiv 10 ani, indicand ca are inca acces la pietele internationale pentru a finanta stimulul, desi la costuri mai ridicate decat in ianuarie 2020. In plus, guvernul negociaza, de asemenea, un imprumut al Bancii Mondiale in valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Daca este necesar, si un imprumut FMI poate fi solicitat fie anul acesta fie in 2021, fiind cel mai probabil si aprobat. Intre timp, tendinta de scadere a ponderii datoriei publice in PIB din ultimii ani se va inversa cu siguranta; preconizam o crestere de la 35 % din PIB in 2019 la 50 % pana la sfarsitul anului 2021.

Privind intr-o nota pozitiva, inflatia preturilor de consum a scazut de la 4.0% la sfarsitul anului 2019 la 2.7% in aprilie 2020 – acum revenind in intervalul de 2.5% ± 1 punct procentual al intervalului de tinta al inflatiei urmarit de Banca Nationala a Romaniei (BNR) – multumita efectelor deflationiste ale preturilor scazute ale petrolului si ale scaderii cererii interne. Pana la sfarsitul anului 2021 ne asteptam ca inflatia sa ramana in intervalul tinta. Acest lucru ar permite o relaxare monetara suplimentara a BNR in 2020 pentru a sprijini economia slabita, dupa cele doua reduceri initiale ale ratei dobanzii la 1.75% (-50pb in martie si -25pb in mai). BNR s-a angajat, de asemenea, la primul sau program de relaxare cantitativa (QE), desi este mult mai mic decat in economiile avansate si se concentreaza mai degraba pe uniformizarea variatiilor de piata, decat pe achizitiile de active la scara larga.

Citeste si articolul :   Medicul Virgil Musta trage un semnal de alarma chiar de 1 mai: E foarte grav!

Cu toate acestea, ramane un risc de evolutie negativa a perspectivelor inflationiste si a politicii monetare dat de o posibila depreciere substantiala a leului (RON) in cazul in care investitorii isi pierd increderea in capacitatea Romaniei de a gestiona criza Covid-19. In ultimii ani, cursul de schimb al leului a fost destul de stabil, in ciuda economiei supraincalzite din perioada 2017-2018. Leul s-a depreciat intre -1% si -2% in medie pe an fata de moneda Euro incepand din 2016, fiind o performanta adecvata pentru o piata emergenta. In primele cinci luni ale anului 2020, leul a pierdut in jur de -4% fata de euro, dar acest lucru a fost, de asemenea, moderat in comparatie cu monedele multor tari emergente, care au pierdut mult mai mult in urma aparitiei Covid-19. Cu toate acestea, BNR a aplicat in mod continuu o serie de instrumente pentru a interveni si a preveni volatilitatea excesiva a monedei, un fapt care nu surprinde din moment ce regimul oficial al cursului de schimb este unul de flotare controlata. Aceste instrumente pot fi aplicate in continuare atat timp cat sunt suficiente rezerve valutare.

In ceea ce priveste deficitul anual de cont curent al Romaniei, acesta s-a adancit de la -0,2% din PIB in 2014 la -4,7% in 2019. Foarte important, doar 54% din deficitul anului 2019 a fost finantat prin intrari nete de investitii straine directe (ISD), cu mult sub un nivel confortabil de 75 % si in scadere fata de un nivel maxim recent de 192% atins in 2016. In primul trimestru al anului 2020, exporturile au fost mai puternic afectate de impactul Covid-19 decat importurile, iar deficitul de cont curent s-a extins in continuare fata de acum un an. Prin urmare, ne asteptam ca, deficitul anual sa creasca la aproximativ -5% din PIB in 2020, inainte de a inregistra o revenire la un nivel inca ridicat de -4% in 2021. Ne asteptam ca gradul de acoperire neta din ISD a deficitului sa scada cu mult sub 50% pe masura ce criza globala va incetini fluxurile de capital catre pietele emergente. Combinata cu cresterea galopanta prognozata pentru deficitul fiscal, aceasta ar putea ridica nevoile de finantare externa la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa tendinta observata de scadere a raportului dintre datoria externa si PIB de la 75% din PIB in 2012 la 48% in 2019. Pentru anul 2020 prognozam un raport de 56% .

Citeste si articolul :   ULTIMA ORA: OMS a declarat oficial pandemie de coronavirus

Intre timp, rezervele valutare ale BNR au fluctuat in mare parte incepand cu anul 2016 in intervalul de 31-36 miliarde EUR, partial ca urmare a interventiilor asupra cursului de schimb mentionate anterior. Recent, rezervele au scazut de la 35,8 miliarde EUR in februarie 2020 la 33,2 miliarde EUR doua luni mai tarziu. Per ansamblu, acest lucru inseamna ca gradul de acoperire a importurilor din rezerva valutara a scazut de la un nivel sanatos de 5,7 luni la sfarsitul anului 2015 la 4 luni in aprilie 2020. O scadere suplimentara a acestui raport ar putea sa creeze ingrijorari in randul investitorilor pe fondul cresterii deficitelor gemene, a politicii fiscale expansioniste si, in special, a recesiunii globale declansate de Covid-19.

Autor