Medicul clujean Dan Gheban explica, intr-o postare pe contul personal de Facebook, motivele pentru care organismul uman raspunde atat de diferit, de la caz la caz, la infectia COVID-19.
“Incep sa ma prind de poanta. De ce tabloul clinico-patologic al infectiei COVID-19 este asa de divers, si de ce abordarea terapeutica trebuie facuta diferentiat si nu prin protocol unic, standardizat.
1. Aproximativ 1/3 din infectati, odata virusul patruns in organism si cu virusul la inceput de replicare (incarcatura virala mica), dezvolta rapid si eficient anticorpi (intai de tip IgM apoi de tip IgG) cu care opresc replicarea si distrug, celulele infectate (prin mecanism citotoxic sau prin activarea apoptozei, nu conteaza). Acesti pacienti vor fi asimptomatici.
2. Pacientii infectati ce fac forme usoare sau medii (simptomatologie de tip gripal) fac acelasi lucru dar mai lent. Durata mai mare de timp pentru amorsarea reactiei imune si producerea de anticorpi, traducandu-se intr-o viremie mai mare si numar mai mare de celulele infectate ce vor fi distruse, fie direct de virus fie de reactia imuna a organismului. Aceasta reactie inflamatorie intarziata, va triumfa insa in cele din urma si acesti pacienti se vindeca.
3. O alta categorie de pacienti cu sistem imun slabit, nu reusesc sa produca anticorpii necesari, decat prea lent, replicarea virala ii copleseste (viremie mare) se extinde de la nivel pulmonar spre alte organe si sisteme. Acestia dezvolta ARDS si ajung sa aiba nevoie de oxigen si ventilatie asistata, care nu face altceva decat sa le prelungeasca supravietuirea. Daca in timpul castigat astfel, pacientul ajunge sa-si produca pana la urma cantitatea de anticorpi necesara (de presupus a fi mai mare decat la pacientii din categoria 1) sau sunt ajutati din afara cu seroterapie (ce le aduce anticorpi sintetizati de o alta persoana ce a trecut cu bine prin boala) atunci vor supravietui. Daca nu reusesc, nu vor supravietui.
4. Pacienti ce au sistem imun bun, dar se expun repetat la virus, atingand un grad de viremie ridicat nu doar prin replicare virala in organismul propriu, dar si prin inhalarea repetata a virusului replicat in alte organisme. Este cazul personalului medical expus neprotejat in sectiile de COVID-19. La acestia, viremia prea repede crescuta va genera o inflamatie fata de care organismul nu are timp sa reactioneze eficient (desi imunitatea e buna) si vor fi rapusi de boala.
5. Din cate inteleg ca mai exista o categorie. Probabil cu determinism genetic, care reactioneaza disproportionat de intens fata de infectia virala (similar cu ce se intampla in hepatita virala fulminanta). Acestia vor dezvolta furtuna citokinica de care se vorbeste, rapid si intens si vor muri (daca nu sunt tratati dupa un protocol special) in timp f scurt de la momentul contagiunii si inca si mai scurt (sub 24 de ore) de la momentul primelor simptome (altele decat cele de tip gripal). Acestia nu trebuie musai sa aiba co-morbiditati asociate. Boala pare sa ia aspectul unei vasculite sistemice cu tulburari complexe de coagulare.
6. Nu mar mira sa existe si alte variante de reactie, de exemplu variante mixte.”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.
Publicitate
Publicitate