Romanii care s-au inghesuit la Cluj au ajuns in Germania. Cum au fost intampinati acolo: “Din zonele carantinate nu iese nimeni”

Romanii care s-au inghesuit la Cluj pe aeroport au ajuns in Germania, la munca. Stau in locuinte modulare si muncesc in regim de carantina. Totusi, unii politicieni germani ii vad ca pe o sursa de raspandire a bolii.

Dusseldorf. Primele grupuri de romani au ajuns deja pentru culesul sparanghelului si a altor legume. Inghesuiti pe aeroport in Romania, primiti cu bratele deschise de fermierii din Germania. Pentru ca romanii au experienta in acest domeniu. Vin de ani de zile in Germania la cules.

„Suntem usurati ca Executivul german a deschis aceasta cale. Prin masura aceasta fermele noastre raman functionale”, spune Joachim Rukwied, de la Asociatia Fermierilor din Germania, potrivit Digi24

Companiile de aviatie dau asigurari ca muncitorii romani au fost transportati in cele mai bune si sigure conditii.

„Aerul la bord este filtrat foarte des. Avem filtre eficiente. Riscul de a se infecta unii de la altii este mult mai mic decat in cazul altor zboruri”, spune Michael Knitter, reprezentant al unei companii aviatice.

Citeste si articolul :   Ordonanta Militara 10. Noi masuri pentru romani

Romanilor le-a fost luata temperatura chiar pe aeroport. Au fost condusi direct la autocarele care i-au dus la plantatiile de sparanghel si de capsuni.

Politician german: Vin la noi pentru ca traiesc in saracie!

Unii politicieni germani nu vad insa cu ochi buni venirea romanilor. O vad ca pe o potentiala sursa de raspandire a COVID-19 intr-o tara laudata pentru felul in care tine epidemia sub control.

„Vin la noi pentru ca au nevoie, pentru ca traiesc in saracie, pentru ca au mare nevoie de bani. Si oare cine nu semneaza ca este capabil sa munceasca, chiar daca nu este, dar stim cum este omul”, spune Friedrich Ostendorff – parlamentar german din partea Aliantei 90/Verzii.

„Sunt zone in Romania care sunt in carantina, de acolo nu iese nimeni si nici nu calatoreste in Germania ca sa lucreze in agricultura”, este replica pe care le-o da fermierul Peter Muss. „Am primit garantii de la partea romana. Si aici au loc controale stricte, din zonele carantinate nu iese nimeni”, adauga fermierul.

Citeste si articolul :   Reactii inversunate dupa o postare a ministerului Sanatatii in care Catedrala Mitropolitana din Timisoara apare fara cruci

Romanii vor munci 14 zile in regim de carantina. Vor fi cazati separat de alte grupuri de muncitori si vor munci la distanta de alti lucratori. Fermierii au pregatit anul acesta, in mod exceptional, pentru romani locuinte modulare.

„Nu au contact cu altii, trebuie sa foloseasca manusi, sa poarte masca”, da asigurari fermierul Ulrike Coenen.

Venirea muncitorilor, un subiect dezbatut la televiziunile din Germania
Robert Schwartz, jurnalist Deutsche Welle, a declarat pentru Digi24 ca subiectul romanilor care au venit la munca in Germania este unul de interes nu numai din prisma presiunii ca sparanghelul sa fie cules si sa ajunga degraba pe mesele germanilor, in conditiile in care duminica este Pastele, dar este unul dezbatut la toate posturile TV, publice si private, mai ales din cauza haosului care a insotit plecarea acestora de la Cluj.

In fiecare an, agricultura germana are nevoie de circa 300.000 de lucratori din Europa de Est, cei mai multi venind din Polonia, Romania si Bulgaria. Asta, pentru ca nu exista forta de munca interna pentru aceste lucrari de sezon. Unii dintre acesti muncitori vin de ani de zile si au experienta, iar fermierii germani ii prefera pentru eficienta. Ei au platit pentru cursele charter si pentru autocare, au facut amenajari pentru respectarea carantinei. La randul lor, sindicatele au spus ca vor face controale sa vada daca muncitorii sunt remunerati corect si au pus la dispozitia lor numere de telefon pentru eventuale plangeri.

Citeste si articolul :   Dupa Stela Popescu si Tamara Buciuceanu, inca o mare stea ne-a parasit. Drum lin spre ingeri

40.000 de muncitori sunt asteptati in aprilie si alti 40.000 in luna mai, iar pentru venirea lor au fost deschise granitele printr-un acord la care a ajuns mediul economic cu cel politic, a explicat Robert Schwartz.

Autor