Presedintele ICCJ, Alina Corbu, a transmis, joi, un mesaj catre reprezentantii statului, „in special din cadrul puterii legislative” ca se observa o „apetenta nedisimulata de a transforma autoritatile judiciare, in special CCR, in vinovatul de serviciu”, dupa votul privind pensiile speciale.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Alina Corbu, afirma, intr-un mesaj remis, joi, MEDIAFAX, ca la cateva luni dupa ce a tras un semnal de alarma privind tendinta celorlalte puteri ale statului de a trata justitia ca pe o ramura a puterii de stat de rang secundar, una care trebuie „pusa la locul ei” si care este usor de transformat in tinta a dezaprobarii publice, constata o inrautatire a acestei stari de fapt „pe fondul unei apetente nedisimulate a numerosi reprezentanti ai Statului Roman, in special din cadrul puterii legislative, de a transforma autoritatile judiciare, dar si Curtea Constitutionala, fie in <vinovatul de serviciu>, cu unicul rezultat al mascarii si perpetuarii unor disfunctii sistemice in ceea ce priveste protejarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor romani, fie in <inamicul public>, care trebuie infrant pentru a putea fi revalorizata imaginea publica a altor ramuri ale puterii de stat, cum este cazul, in aceste zile, cu mesajele publice transmise din partea reprezentantilor puterii legislative”.
Corbu spune ca „este ingrijoratoare, spre exemplu, lipsa oricarei dezbateri serioase privind lipsurile sistemului nostru de raspuns la violenta domestica sau, in general, la violenta bazata pe gen, rasa ori orientare sexuala”.
Aceasta acuza ca in locul unei abordari integrate, care sa duca la schimbarea unor mentalitati adanc inradacinate in societate, in locul cooperarii intre toate puterile statului si cu organizatiile societatii civile pentru crearea unui sistem imediat de raspuns in special in ceea ce priveste violenta indreptata impotriva femeilor si a copiilor, in conditiile ignorarii totale a formelor insidioase de violenta, precum aceea economica sau cea spirituala, nu vor fi gasite niciodata caile de rezolvare a acestor probleme, ci doar de cosmetizare a lor.
„Si aceasta este cea mai sigura cale pentru ca tragedii precum aceea a fetei de 17 ani incendiate, sau a tinerei de 18 ani ucise in Viseul de Sus, care au socat pe buna dreptate o natiune, sa se intample din nou si din nou”, spune Alina Corbu.
Potrivit magistratului, modificari legislative intempestive, adoptate pe un fond emotional, si care de multe ori nu trec testul de neconstitutionalitate, introducerea unor posibile elemente de discriminare in legislatia penala, demiterile sau actiunile disciplinare, desi desigur justificate cand exista indicii ale unor responsabilitati de natura personala, nu vor face ca femeile si copiii Romaniei sa fie mai protejati, cat timp nu sunt dublate de reforme reale.
„Modificarea sistemului raspunderii disciplinare a judecatorilor, prin inserarea unor texte de lege intr-un act normativ fara nicio legatura cu acest subiect, adoptate cu incalcarea regimului constitutional al legilor organice si in conditiile in care un act normativ continand un text similar fusese declarat neconstitutional cu cateva zile inainte ca Parlamentul sa reglementeze din nou aceeasi abatere disciplinara nu reflecta atitudinea unei puteri legislative care isi doreste cu adevarat o justitie independenta, pilon al unui stat de drept”, mai spune Alina Corbu.
Magistratul aduce la cunostinta ca celeritatea judecarii cauzelor nu se asigura in mod durabil si realist, instituind termene arbitrare si amenintand corpul judecatorilor cu o noua abatere disciplinara, ci, in primul rand, asigurand calitatea legislatiei si asezarea corecta a competentelor, incurajand in mod real formele alternative de solutionare a litigiilor si, nu in ultimul rand, oferind instantelor conditiile necesare pentru a-si putea desfasura activitatea.
„Ea mai poate fi asigurata schimband atitudinea, deja aproape permanentizata, de ignorare nu numai a jurisprudentei Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, dar si a obligatiei legale de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii de catre puterea legiuitoare. Incercarile de diminuare a garantiilor de independenta ale judecatorilor, mai vizibile astazi, in forma lor economica, dar nu numai, se repeta cu regularitate si sunt prilejuri de coagulare a fortelor politice, in ciuda mult proclamatului principiu al cooperarii loiale intre puterile statului.
In pofida prevederilor constitutionale si a jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, aceste tentative continua si in aceste zile. In schimb, lipseste cu desavarsire o dezbatere realista, cu prezenta tuturor partilor implicate, a modalitatilor de corectare a inechitatilor din sistemul de pensii de serviciu, care le-a facut de altfel atat de impopulare”, afirma presedintele Instantei Supreme.
Corbu spune ca lipsesc cu desavarsire datele concrete si aplicate care sa permita publicului sa-si formuleze o apreciere corecta cu privire la costurile si beneficiile pe care le presupun astfel de initiative legislative. Astfel, spune ea, s-a dus la crearea si intretinerea voita in societatea romaneasca a unui curent de opinie negativ, „caruia i se da uneori un nivel apropiat de ura, impotriva judecatorilor si procurorilor, inclusiv cu privire la judecatorii Curtii Constitutionale”.
Astfel presedintele ICCJ solicita initiatorilor unor astfel de modificari legislative sa prezinte public proportia pe care o reprezinta pensiile fostilor magistrati din totalul pensiilor de serviciu si pensiilor speciale, reamintind ca pensiile judecatorilor si procurorilor nu sunt pensii speciale, insa exista si aceasta categorie, care vor ramane in plata, precum si ponderea in PIB a economiilor concrete ce se presupune ca vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea grava a garantiilor financiare privind independenta judecatorilor.
„Cred ca toti cetatenii romani sunt indreptatiti sa detina aceste date inainte de a-si face propria evaluare si sa poata aprecia singuri daca nu cumva prin aceste modificari se are in vedere tocmai afectarea substantei unor drepturi cu impact direct asupra independentei sistemului judiciar”, afirma magistratul.
Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede impozitarea cu la 85% a pensiilor speciale de peste 7.001 de lei. Concret, va fi impozitata diferenta intre pensia speciala si cea realizata pe baza contributivitatii. Decizia deputatilor a fost luata cu voturi 307 „pentru” si unul „impotriva”.
Publicitate