Medicul din Tlimisoara, Virgil Musta, sef de Sectie la Spitalul de Boli Infectioase „Victor Babes”, spital in care s-au vindecat peste 60 de pacienti infectati cu coronavirus, provine dintr-o familie cu o istorie bogata.
De ceva timp, numele medicului Virgil Musta este pe buzele tuturor romanilor. Acesta mai este si purtator de cuvant al spitalului de la Padurea Verde, prin urmare a fost si principalul comunicator in ceea ce priveste situatia provocata de pandemia de coronavirus.Doctorul mai ofera si sfaturi demicale la Radio Timisoara.
Virgil Musta este doctor primar, cadru universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Victor Babes” din Timisoara”, este laudat de multi romani pentru reusita pe care o are in vindecarea pacientilor care sufera de coronavirus. Seriozitatea doctorului Musta este o trasatura mostenita din familie.
Medicul Virgil Musta are un nume falos al banatenilor caraseni.
Publicitate
“In 20 martie 1839, se naste arhiereul (n.r.cea mai inalta treapta in ierarhia bisericeasca) Filaret Musta – primind la botez numele Filip, fiind unul dintre cei 12 copii ai capelanului Adam Musta din Valiug, amintit in documente ca preot in parohia Valiug in anul 1759!. Monah, protosinghel, arhimandrit datorita meritelor sale, <in unanima aprobare si bucurie a Sinodului eparhial, in 23 aprilie 1902 Flaret Musta a fost numit vicar episcopesc al diecezei Caransebesului>, scrie Adevarul
A primit multe ordine si decoratii din partea mai marilor vremii, de la Frant Iosef al Austro-Ungariei la Casa Regala a Romaniei, asa ca ma opresc la ceea ce care l-a innobilat pentru vecie: <In 1919, la intrunirea primului Senat al Romaniei, calugarul de la Caransebes a fost ales presedinte de onoare al primului Senat al Romaniei, iar dupa aceea i s-a oferit conducerea grupului parlamentar banatean>.
Arhiereul Filaret Musta a slujit neobosit Episcopia Caransebesului vreme de 61 de ani. A colaborat cu viitorul Patriarhul Miron Cristea intre anii 1910-1919, timp in care Ilie Miron Cristea a fost Episcop al Caransebesului”, scrie Dinu Barbu.
Bunic deputat in Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia
Fiul arhiereului Filaret Musta, protopopul Virgil Musta (nascut in 8 februarie1884, in comuna carasana Ghimbora) a fost deputat in Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
“Parintele Virgil Musta a fost preot doi ani in Ghimbora si trei ani in Marghita, in judetul Torontal (azi in Banatul sarbesc). In anul 1918 a fost numit profesor la Institutul Pedagogic din Caransebes, iar in anul1922 a fost ales protopop al Oravitei, functie in care a ramas pana in anul 1948”
Fiu de judecator Protopopului Virgil Musta a fost tatal lui Horia Musta (nascut la 21 august 1914 in comuna Marghita Mare, langa actualul oras sarbesc Varset) viitor judecator.
“L-am cunoscut pe regretatul senior Musta – membru al PNL din anul 1932, in vara anului 1991, cand am preluat redactia Dialog liberal. Era in relatii bune cu doctorul radiolog Ples si cu tatal meu, cam toti trei de aceeasi varsta, impartind atunci aceleasi idealuri post decembriste. Tempi passati…
Ceea ce e demn de amintit este efortul facut de magistratul Horia Musta in recuperare istoriei neamului sau. Asa ca in 2009 trimite la tipar o carte deosebita pentru istoria Banatului, la care a lucrat mai multi ani. Tiparit la editura Marineasa in anul 2009, volumul se numeste «Neamul mustonilor in Banat». A fost lansat in prezenta Inaltpreasfintitului Nicolae, Mitropolitul Banatului”, mai scrie Dinu Barbu.
Fratii Virgil si Ioan practica, de asemenea, medicina
Horia Musta a avut doi baieti: Ioan si Virgil. Amandoi au devenit medici in Timisoara. Dr. Ioan Musta este gastroenterolog la Spitalul Clinic Muncipal de Urgenta Timisoara. Fratele sau, devenit supercunoscut datorita vindecarii pacientilor prinsi de coronavirus, este, asadar, Virgil Musta.
“Dintre toate cele demne de remarcat e si modestia lui, mai ales acum, in valtoarea laudelor din toate partile. Dr. Virgil Musta a precizat, de cate ori a avut ocazia, ca el aplica o anume schema medicamentoasa, un indicat de profesorul Strainu- Cercel si ca pacientii tratati astfel erau tineri si nu prezentau forme grave al infectiei. Modestia, o calitate rara, dar nu si la vechiul neam al mustonilor banateni”, a incheiat scriitorul Dinu Barbu.
Publicitate