Raed Arafat a facut anuntul. Seful DSU a clarificat problema care a creat multe controverse in aceste zile. De asemenea, Raed Arafat vine cu vesti bune.
Seful DSU a anuntat ca primavara va fi sarbatorita in mod traditional, deci traditia martisoarelor nu va lipsi nici in acest an.
Raed Arafat, veste buna.
Secretarul de stat din ministerul Sanatatii Andreea Moldovan a declarat, pentru Europa Libera, ca recomanda sa se renunte la impartirea de martisoare in scoli in acest an din cauza pandemiei. Aceasta declaratie a starnit un adevarat scandal, dar ministrul Educatiei a venit, de asemenea, cu precizari. Mai precis, Sorin Cimpeanu a declarat ca acest lucru nu va fi interzis in scoli.
Raed Arafat a confirmat ca se pot duce flori si martisoare de 1 Martie , precizand ca distantarea trebuie respectata.
Publicitate
„Cred ca domnul ministru al Educatiei s-a pronuntat pe aceasta tema si nu are rost sa intram intr-o discutie foarte controversata. Da, eu am inteles ca e posibil sa se duca flori martisoare luni. Distantarea si tot trebuie pastrate”, a declarat Raed Arafat, la Digi FM.
Scandalul Martisorului
Scandalul Martisorului de 1 martie a pornit de la un ordin comun semnat de Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii.
„Este pandemie si avem alte reguli, am avut si un Craciun in pandemie si sarbatori de Paste in pandemie, pandemie este si de 1 Martie. Recomandam prudenta si responsabilitate pentru ca inca suntem in pandemie. Orice obiect interschimbabil, asa cum scrie si in ordinul comun al ministerului Educatiei si al ministerului Sanatatii, poate sa constituie un vector de transmitere al infectiei. Preferabil este sa transmita martisoare virtuale sau sa renunte anul acesta la acest obicei. Nu recomandam martisoarele de 1 Martie in scoli”, a declarat Andreea Moldovan, secretar de stat in ministerul Sanatatii.
Istoricul Martisorului
Martisorul este un mic obiect de podoaba legat de un snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare in traditia romanilor si a unor populatii invecinate. Impreuna cu martisorul se ofera adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.
Originile martisorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenta sa atat la romani cat si la bulgari (sub numele de Martenita) este considerata ca fiind datorata substratului comun daco-tracic, anterior romanizarii la primii si slavizarii la ultimii, desi legendele populare ii dau alte origini. In mitologia moderna a bulgarilor martisorul ar fi legat de intemeierea primului lor hanat la Dunare, in anul 681, dar numele latin indica altceva. Se mai considera, de asemenea, ca sarbatoarea martisorului a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi a primaverii, in luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul razboiului, ci si al fertilitatii si vegetatiei. Aceasta dualitate este remarcata in culorile martisorului, albul insemnand pace, iar rosu — razboi. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie pana la inceputul secolului al XVIII-lea.
Cercetari arheologice efectuate in Romania, la Schela Cladovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. Documentar, martisorul a fost atestat pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune ca in Moldova si Bucovina martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de argint, prinsa cu ata alba-rosie, si era purtat de copii in jurul gatului. Fetele adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi sa il prinda in par si sa-l pastreze pana la sosirea primilor cocori si inflorirea arborilor. La acel moment, fetele isi scoteau martisorul si-l atarnau de creanga unui copac, iar moneda o dadeau pe cas. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.