Tehnologia blockchain explica problemele de securitate si de incredere in mai multe moduri.
In primul rand, blocurile nou formate sunt intotdeauna stocate liniar si cronologic. Respectiv, ele sunt intotdeauna adaugate la “finalul” blockchain-ului. Daca privim blockchain-ul Bitcoin putem vedea ca fiecare bloc are o anumita pozitie in lant, cunoscuta sub numele de “inaltime” (height). Incepand cu luna noiembrie 2020, inaltimea blocului ajunsese pana la 656 197 de blocuri.
Dupa ce un bloc ajunge sa fie adaugat la finalul blockchain-ului, devine foarte dificil sa se modifice continutul blocului, iar acest lucru este realizabil doar in cazul in care majoritatea a ajuns la un consens in legatura cu aceasta modificare. Acest lucru este din cauza faptului ca fiecare bloc contine propriul sau hash, dar si hash-ul blocului de dinaintea sa, cat si o inregistrarea datei si orei.
Codurile hash sunt create de o functie matematica ce transforma informatiile digitale intr-un sir de cifre si litere. Daca aceste informatii sunt editate in orice fel, se modifica si codul hash.
Acest lucru este important pentru securitate din urmatorul motiv: sa presupunem faptul ca un hacker vrea sa modifice blockchain-ul si sa fure Bitcoin de la alte persoane. Daca ar fi sa isi modifice copia personala, nu ar mai fi in aliniament cu copiile celorlalti. Cand toti ceilalti isi verifica sau compara copiile unul cu celalalt, vor realiza ca aceasta copie iese in evidenta, iar versiunea blockchain-ului hackerului va fi catalogata drept ilegitima.
Pentru a avea succes un astfel de atac, ar trebui ca hackerul sa controleze si sa modifice in acelasi timp 51% din copiile blockchain-ului, astfel incat noua sa copie sa devina copia majoritara si devenind astfel acceptata majoritar. Un astfel de atac de hacking ar necesita o suma enorma de bani si resurse masive pentru ca ar trebui sa refaca toate blocurile (deoarece ar avea acum inregistrari de date si ore, dar si coduri hash diferite).
Datorita dimensiunii retelei Bitcoin si cresterii rapide a acesteia, costul pentru realizarea unui astfel de atac ar fi imposibil de sustinut, iar pe langa acest cost irealizabil, aceste eforturi s-ar dovedi a fi inutile. Un asemenea atac nu ar putea trece neobservat, pentru ca membrii retelei ar observa tipul acesta de modificari drastice ale blockchain-ului, iar ulterior acest membrii se vor axa pe o versiune a blockchainului care nu a fost afectata.
Ulterior, acest tip de atac ar face ca versiunea atacata a Bitcoin sa scada in valoare, iar atacul ar deveni absolut fara sens, deoarece acum hackerul ar avea control asupra unui activ fara valoare.
Asadar, intregul scop al utilizarii unui blockchain este de a permite indivizilor (care nu au in mod deosebit incredere unul in altul) sa partajeze date valoroase intr-un mod sigur, rezistent la manipulare sau atacuri. Acest aspect este datorita faptului ca blockchain-urile stocheaza date folosind matematica sofisticata si reguli software inovatoare ce sunt foarte dificil de manipulat de catre posibili atacatori. Ceea ce face acest sistem sigur si greu de manipulat sunt urmatoarele lucruri: o amprenta criptografica unica pentru fiecare bloc si un protocol consensual (proces prin care nodurile din retea sunt de acord asupra unui istoric comun).