Medicul Gabriel Diaconu este revoltat pe fatul ca Nelu Tataru nu-si da demisia. Doctorul a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook.
Iata mesajul integral:
“Nimeni nu pleaca, Nu pleaca nimeni.
Spuse ministrul Tataru curajos. Masinaria merge ca unsa. Mortii sunt preliminari victoriei finale. De ce sa avem tresariri, responsabilitatea e sistemica, vinovatia se citeste in ochii tuturor, pesemne ca si tu, si tu, si el si ea, si neam de neamul lor au avut o contributie la asta. Sincer, eu cred ca si Burebista e genetic culpabil pentru explozia de pe ATI la Piatra Neamt. Ca nu se poate.
Publicitate
Mai arde un om pe-aici, mai pica epuizat un doctor pe dincolo,
Noi folosim fluent acest, acel, acea, acele, diversificam vocabular, incercam cuvinte noi.
Vorba unui alt darz demnitar, ce ghinion sa se intample tragedia in mandatul meu.
E nedrept, normal ca e nedrept. Sfioasa situatie, inocent carmaciul. Eu nu pot fi nicicand de vina/ de este frig ori innorat/ si mor si florile-n gradina/ sa stii ca numai tu esti vinovat.
Astazi 24 judete din Romania au trecut pragul scenariului rosu, in conditiile masurilor restrictive dibaci construite de autoritatea sanitara. Astazi incepem o noua saptamana a miei de condamnati. Astazi testam mai mult ca niciodata, dar mult mai putin decat era necesar. Astazi luptam cu pandemia, dar mai ales cu viermele influentei. Astazi nimeni nu pleaca.
Astazi nu pleaca nimeni,
Doar corpurile celor sanctificati prin foc, ca mai apoi sa fie dati uitarii. Cine oare-i va mai plange, cine-i va clasifica. Uite aici problema de logica medicala: ii trecem, sau nu-i trecem, la catastiful cu pierduti Covid, declarati nuli, intr-o funesta progresie?
Domnule ministru, sa iti depui mandatul e un gest de onoare. E un cap dezvelit din respect pentru absurdul trait de un pacient, intr-un spital al Romaniei. E o recunoastere a acelei (sic!) defectologii pe care cautati s-o pasati predecesorilor. E, mai mult, un semnal in ce priveste lucrurile facute stramb pana acum, de la inceputul mandatului dumneavoastra. Suma bunelor nu schimba natura raului. Intre noi fie vorba, fiecare tiran a fost tatuc bland pentru cativa. Dar va aflati la acest moment in fata unei intamplari care a marat si alti politicieni, fie ca le-am spus Giulesti, Muntenegru, Apuseni, Colectiv, Floreasca, si acum Piatra Neamt. Momente cand contractul formal dintre cetateanul roman, si statul roman, este forfetat.
Acei oameni care s-au imbolnavit in Romania n-au fost ucisi de boala. Au fost ucisi de conditiile din spitale, ca si altii inaintea lor, dar mult mai crud, si silnic, decat printr-o bacterie nosocomiala, lipsa de personal sau conditii de lagar medical in care prea multi doctori continua sa functioneze. Au luat foc. Au ars ca o torta. Ultimele lor amintiri din aceasta viata, din aceasta lume, vor fi fost durerea crancena si sprancenele ridicate in mirare, inainte ca hipoxia deja instalata sa le adoarma simturile.
Omul Tataru poate sa indure, sa persevereze, sa perambuleze mintal pe marginea naturii existentiale a adevarului si responsabilitatii.
Dar ministrul Tataru, cu fiecare zi in care continua sa foloseasca alifie pentru pelagra morala pe care o predica, nu face decat sa se acuze suplimentar. Nu conteaza cate vieti salvati, daca veti fi pierdut 10 prin foc. Nu conteaza cate ventilatoare ati luat, cat oxigen, cata mascaraie si combinezoane, atata timp cat nu oferiti justitie si echilibru pentru macar un om ucis, daramite toti pe-un pat al suferintei.
In fiecare moment cat continuati sa traiti aceasta stare de negare aruncati umbra pe oamenii dimprejur. Aruncati umbra pe intregul cabinet. Aruncati umbra pe premier, pe presedinte. Aruncati umbra pe toti lucratorii din sanatate, confruntati acum cu furia si frustrarea oamenilor care nu fac diferenta intre omul de la minister, si falanga lui din teritoriu.
V-ati de-credibilizat institutia. Ati facut ca oamenii sa fuga de grija doctorului, de spital, de actul medical. Recidiva „culpei generale” de aceasta data are la capatul final morti tragice, in feluri inimaginabile pentru o tara normala.
Astfel ca plecati. V-o spune unul care crede in urmatorul adevar:
Vor fi momente in aceasta viata cand vom supravietui pentru ca respectam reguli, alteori pentru ca vom avea incredere. Ocazional ne vom descurca fara reguli, daca avem incredere, dar NICIODATA nu vom putea trai cu reguli, si fara incredere.”, a scris Gabriel Diaconu pe pagina sa de Facebook.
Publicitate