Presedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la Legea privind suplimentele alimentare, proiect initiat in urma cu opt ani, apreciind ca a fost incalcat principiul bicameralismului.
„La data de 26 octombrie 2020, Parlamentul Romaniei a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea privind suplimentele alimentare. Legea criticata stabileste cadrul legal referitor la suplimentele alimentare, comercializate ca produse alimentare si prezentate ca atare. In acest sens, actul normativ transpune in dreptul intern Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului referitoare la apropierea legislatiilor statelor membre privind suplimentele alimentare si creeaza cadrul juridic necesar punerii in aplicare directa a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind adaosul de vitamine si minerale, precum si de anumite substante de alt tip in produsele alimentare, si a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, precum si a Regulamentului (UE) nr. 515/2019 al Parlamentului European si al Consiliului privind recunoasterea reciproca a marfurilor comercializate in mod legal in alt stat membru”, arata Klaus Iohannis.
Potrivit sursi citate, legea supusa controlului de constitutionalitate stabileste Ministerul Sanatatii ca autoritate competenta in domeniul suplimentelor alimentare pe baza de: vitamine; minerale; amestecuri de vitamine si/sau minerale; substante cu efect nutritional sau fiziologic, altele decat vitamine si minerale; amestecuri de vitamine si/sau minerale cu substante cu efect nutritional sau fiziologic, altele decat vitamine si minerale; amestecuri de vitamine si/sau minerale cu extracte vegetale si/sau animale; amestecuri de vitamine si/sau minerale cu extracte vegetale si/sau animale, cu substante cu efect nutritional sau fiziologic, cu plante si/sau produse ale stupului. De asemenea, sunt reglementate conditiile generale privind introducerea pe piata a suplimentelor alimentare, pe baza certificatului de notificare, in acord cu Regulamentul nr. 515/2019, precum si modul de etichetare si de efectuare a publicitatii suplimentelor alimentare.
„Prin modul in care a fost adoptata, insa, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine prevederilor art. 61 alin. (2) si ale art. 75 alin. (1) din Constitutie, fiind incalcata competenta primei Camere sesizate. (…) In data de 30 octombrie 2012, Senatul, in calitate de prima Camera competenta sa il dezbata, a respins proiectul de lege privind suplimentele alimentare. Legea, in forma initiatorului, a fost prezentata in Biroul permanent al Camerei Deputatilor in data de 12 noiembrie 2012, iar 8 ani mai tarziu, dupa parcurgerea procedurilor de avizare si a dezbaterilor, aceasta a fost adoptata in data de 20 octombrie 2020, cu un numar de 26 amendamente admise, potrivit raportului comun al Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice si al Comisiei pentru sanatate si familie”, reclama seful statului.
Publicitate
De asemenea, forma initiatorului, avuta in vedere, dezbatuta si respinsa de prima Camera competenta, prevedea, in domeniul suplimentelor alimentare, o competenta partajata a autoritatilor, intre Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Agentia Nationala Anti-Doping, in functie de compozitia de baza a acestor suplimente. Insa, potrivit art. 1, respectiv art. 10 din forma legii adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, Ministerul Sanatatii este stabilit ca unica autoritate competenta in domeniul suplimentelor alimentare, atat in procedura de introducere pe piata, cat si in cea de constatare a faptelor de incalcare a legii si de aplicare a sanctiunilor contraventionale.
„Analizand parcursul legislativ al legii criticate si comparand formele acesteia din momentul initierii si de la momentul adoptarii se poate observa ca in Senat, ca prima Camera sesizata, textele si solutiile mai sus amintite nu au fost dezbatute, legea dedusa controlului fiind semnificativ modificata de catre Camera decizionala fata de forma initiatorului si implicit a primei Camere sesizate. Prin urmare, prima Camera sesizata nu a avut ocazia sa analizeze, sa dezbata si sa hotarasca asupra solutiilor legislative nou introduse de Camera decizionala. In forma adoptata, Legea privind suplimentele alimentare nesocoteste principiul constitutional in virtutea carora o lege nu poate fi adoptata de o singura Camera, legea fiind, cu aportul specific al fiecarei Camere, opera intregului Parlament”, critia Iohannis.
Presedintele Klaus Iohannis apreciaza ca, in speta, Camera Deputatilor a realizat modificari si completari, care, prin ele insele, sunt de natura sa determine incalcarea principiului bicameralismului, deoarece acestea reprezinta modificari de conceptie a reglementarii, atat prin raportare la vointa initiatorului care a dorit instituirea unor competente partajate ale autoritatilor in ceea ce priveste domeniul suplimentelor alimentare, cat si prin raportare la actele normative europene transpuse.
„Asadar, Camera Deputatilor, adoptand in calitate de Camera decizionala Legea privind suplimentele alimentare, a sustras dezbaterii si adoptarii primei Camere modificarile si completarile care vizeaza aspecte importante ale legii, precum stabilirea autoritatilor competente in domeniu si reglementarea introducerii pe piata nationala a suplimentelor alimentare, in acord cu Regulamentul (UE) nr. 515/2019. Fata de modificarile de substanta aduse in Camera decizionala, apreciem ca legea transmisa la promulgare incalca principiul bicameralismului. Va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea privind suplimentele alimentare este neconstitutionala, in ansamblu”, conchide Klaus Iohannis.
Publicitate