Presedintele Klaus Iohannis trimite in Parlament pentru reexaminare Legea privind organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor si sustine ca, in prezent, exista cetateni romani pentru care deja a debutat si se afla in derulare exercitiul dreptului de a fi ales.
Presedintele precizeaza ca, in aplicarea acestor dispozitii legale, Guvernul a adoptat Hotararea nr. 744/2020, prin care a stabilit ca data desfasurarii alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor este ziua de duminica, 6 decembrie 2020. De asemenea, in aceeasi zi, a fost adoptata si Hotararea nr. 745/2020 pentru aprobarea calendarului actiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2020.
Seful statului aminteste ca potrivit acestui calendar, au fost deja desemnati judecatorii in birourile electorale, au fost puse deja la dispozitia biroului electoral de circumscriptie pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in afara tarii listele electorale din strainatate pentru votul prin corespondenta, a fost actualizat Registrul electoral, s-au depus listele de candidati si candidaturile independente pentru circumscriptia pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in afara tarii, s-au definitivat candidaturile organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pentru toate circumscriptiile electorale, s-au comunicat catre Biroul Electoral Central listele de candidati si candidaturile independente, s-au stabilit machetele fiecarui buletin de vot pentru circumscriptia electorala pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in afara tarii, s-au depus listele de candidati si candidaturile independente pentru Senat si Camera Deputatilor in circumscriptiile electorale din tara si s-a facut inregistrarea in Registrul electoral cu adresa din strainatate cu optiunea pentru votul prin corespondenta.
„Asadar, in prezent, exista cetateni romani pentru care deja a debutat si se afla in derulare exercitiul dreptului de a fi ales, in conditiile art. 37 din Constitutie. Fata de aceasta imprejurare, apare evident faptul ca orice interventie (cu exceptia vreunei situatii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului – starea de mobilizare, starea de razboi, starea de asediu sau cea de urgenta) ce ar avea ca efect amanarea datei alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor s-ar putea constitui intr-un abuz si o vatamare a drepturilor electorale ale cetatenilor romani, si in special a celor din diaspora, in privinta carora procedurile sunt deja declansate si se afla in etape avansate”, mentioneaza Klaus Iohannis in solicitarea adresata Parlamentului.
El considera ca, distinct de considerentele de principiu ale Curtii Constitutionale, exprimate in Decizia nr. 678/2020, optiunea politica a Parlamentului de a da consistenta drepturilor electorale prin stabilirea de catre el insusi a datei alegerilor nu poate fi detasata de context, Parlamentul fiind obligat ca in adoptarea unei asemenea legi sa tina cont de intreaga jurisprudenta a Curtii Constitutionale in materie. I
„Consideram ca este fara echivoc ca interventia legislativa – prin care se concretizeaza vointa autoritatii legiuitoare de a deroga de la regula organizarii alegerilor parlamentare in interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani – survine cu mai putin de un an pana la data organizarii alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai putin de 2 luni inainte de data expirarii mandatului convocat prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 1134/2016 privind convocarea Parlamentului Romaniei ales la data de 11 decembrie 2016 si este de natura sa bulverseze procesul electoral aflat in curs de derulare”, sustine seful statului.
Presedintele Iohannis invoca si Codul bunelor practici in materie electorala – Linii directoare si raport explicativ adoptate de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept in cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002), potrivit caruia „ceea ce trebuie evitat este nu atat modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi intotdeauna imbunatatite – ci modificarea lor frecventa sau cu putin timp (mai putin de un an) inainte de alegeri. Chiar in absenta unei intentii de manipulare, modificarile vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”. Tocmai pentru credibilitatea procesului electoral, acest Cod recomanda statelor asigurarea unei stabilitati in ceea ce priveste legislatia in aceasta materie, stipuland ca trebuie evitata cu putin timp (mai putin de un an) inainte de alegeri modificarea legilor in materie. De altfel, aceste recomandari au fost receptate atat in jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 51/2012, Decizia nr. 334/2013, Decizia nr. 146/2019, si chiar Decizia nr. 678/2020) – care a statuat ca acestea nu pot fi ignorate, chiar daca nu au un caracter obligatoriu – cat si in cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea din 11 iunie 2009, pronuntata in Cauza Petkov si altii impotriva Bulgariei si Hotararea din 2 martie 2010, pronuntata in Cauza Grosaru impotriva Romaniei). Astfel, in jurisprudenta sa constanta, Curtea Constitutionala a calificat aceasta recomandare ca reprezentand o coordonata a unui scrutin democratic, in raport cu care statele – care se caracterizeaza ca apartinand acestui tip de regim – isi pot manifesta optiunea libera in materie electorala, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, in general, si a dreptului de a fi ales si de a alege, in special.
„Intr-o societate democratica, Codul bunelor practici in materie electorala considera distinct si expres ca o analiza sub aspectul momentului in care intervin modificarile legislative este necesara. Cu cat acest moment este mai apropiat de data organizarii alegerilor, cu atat este mai puternica prezumtia ca modificarile respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, si pot avea ca rezultat manipularea electoratului. Desi vointa Parlamentului a fost aceea de a deroga de la regula stabilirii datei alegerilor de catre Guvern, o regula aplicata in toata perioada postrevolutionara, apreciem ca in situatia in care Parlamentul isi va pastra optiunea inscrisa in legea transmisa la promulgare, in contextul actual este necesar ca o astfel de lege sa fie adoptata in urma unui dialog institutional real intre Guvern si Parlament. Acesta este cu atat mai important cu cat, dat fiind contextul exceptional traversat de Romania si de intreaga lume, Guvernul este autoritatea care adopta masurile aferente combaterii efectelor crizei epidemiologice generate de pandemia de COVID-19 si asigura implementarea lor. Din aceasta perspectiva, decizia cu privire la data organizarii alegerilor parlamentare nu poate fi luata decat in stransa corelare cu aceste masuri, Guvernul fiind singura autoritate care are capacitatea administrativa si posibilitatea de a prezenta Parlamentului fundamentarea unei asemenea decizii”, transmite Iohannis.
Totodata, Klaus Iohannis opineaza ca, in situatia in care Parlamentul Romaniei isi pastreaza optiunea initiala, ignorand aspecte esentiale care tin de exercitiul unor drepturi fundamentale, de securitatea raporturilor juridice si de o conduita loiala constitutionala, in forma adoptata de Parlament, legea supusa reexaminarii genereaza suplimentar si un efect neavut in vedere la adoptarea legii.
„Acesta se refera la incertitudinea tuturor procedurilor derulate pana la momentul intrarii in vigoare a legii, inclusiv la situatia rambursarii de catre Autoritatea Electorala Permanenta a sumelor aferente cheltuielilor efectuate cu respectarea conditiilor prevazute de art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, in toate circumscriptiile electorale, precum si cele efectuate la nivel central de catre partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale in privinta alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat(…) Din aceasta perspectiva, consideram ca absenta oricaror norme tranzitorii in cuprinsul legii care sa clarifice aceste aspecte va conduce la o interpretare neunitara, inclusiv in privinta rambursarii cheltuielilor deja efectuate in conditiile legii, in aceasta campanie electorala de catre toate partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale. Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, in calitate de organ reprezentativ suprem al poporului roman si de unica autoritate legiuitoare a tarii, va solicitam reexaminarea Legii privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016”, conchide Klaus Iohannis.
Legea privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016 a fost adoptata atat de Senat, in calitate de prima Camera competenta, cat si de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, in sedinte separate, in aceeasi zi, respectiv in data de 27 iulie 2020. In data de 29 iulie 2020, Parlamentul a transmis aceasta lege Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii. Ulterior, in urma sesizarilor de neconstitutionalitate formulate de Presedintele Romaniei si, respectiv, de catre Guvern, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 678 din data de 29 septembrie 2020, prin care a constatat constitutionalitatea acestei legi.
Publicitate