Atunci cand statul a venit cu solutii, sistemul a picat sau a proiectat gresit infrastructura, astfel ca Romania ocupa ultimul loc in UE in topul statelor digitalizate. Seful Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei, Sabin Sarmas, explica unde greseste statul roman.
Romania e pe ultimul loc in UE in privinta digitalizarii, iar cand se incearca sa se faca interactiunea cu statul mai usoara, pica sistemul. O recunoaste si Sabin Sarmas, cel care conduce Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei.
Primul exemplu – cardul de sanatate. Pica des, desi sistemul a costat peste 120 de milioane de euro. Tot Sabin Sarmas explica cum digitalizarea in Romania s-a facut pe principiul stat in stat. Cel mai bun exemplu – ANAF. Fiecare administratie locala si-a creat propriul sistem de administrare, care, la nivel national nu comunica intre ele. Asa ca, cine a platit darile intr-un alt oras din tara, risca sa apara cu datorii in orasul de resedinta.
„Se blocheaza dintr-un cumul de motive care tin atat de proiectarea ei, cat si de executie, cat si de modul in care se face mentenanta astazi. Cardul national de sanatate va deveni istorie odata cu aparitia noii carti de identitate. Ar fi absolut redundant si stupid in definitiv sa folosim doua carduri care poarta un mijloc de identificare al cetateanului de acelasi tip. Digitalizarea sau o platforma odata creata nu rezista pentru totdeauna. Ar fi mult mai simplu si n-am mai avea atatea probleme de infrastructura si acele vesnice povesti ca a cazut serverul daca ele ar sta in cloud. Insa pentru asta platforma trebuie rescrisa. Avem sincope si aici Romania sta prost intradevar la tot ceea ce inseamna interoperabilitate intre sisteme, modul in care se transmit datele dintr-o parte in alta”, a spus Sarmas.
De cealalta parte, nici cetateanul nu este deschis catre trecerea la sistemul digital atunci cand statul o face. Explica acest lucru Razvan Rughinis, profesor la Universitatea Politehnica din Bucuresti. Inainte de a ne dori un stat digitalizat, avem nevoie de educatie si indrumare in acest sens, nu de un sistem livrat direct in fata cetateanului.
„Atragerea unui numar de cetateni din ce in ce mai mare sa foloseasca respectivele servicii. Pentru ca de multe ori serviciile nu sunt folosite pentru ca orice tranzitie dureaza. Avem aceasta asteptare ca tehnologia sa ne elimine peste noapte toate dificultatile de interactiune cu statul. Este o asteptare prea mare. 1, pentru ca noi nu vom face fata, noi ca cetateni, unei schimbari radicale. Pentru ca noi ca si persoane avem o latura conservatoare. Fiecare dintre noi ne-am dori daca se poate sa nu se schimbe nimic”, a explicat Razvan Rughinis, profesor Universitatea Politehnica din Bucuresti.
Publicitate