Planul UE de actiuni coordonate pentru suspendarea graduala a restrictiilor antiepidemice

Planul Uniunii Europene cu recomandari privind suspendarea graduala a restrictiilor antiepidemice contine o serie de criterii de monitorizare epidemiologica si actiuni coordonate la nivelul statelor membre, care vor fi urmate de o strategie de relansare economica.

Foaia de parcurs europeana comuna catre ridicarea masurilor de limitare a raspandirii COVID-19

“In cadrul reuniunii din 26 martie 2020, membrii Consiliului European s-au angajat sa faca tot ceea ce este necesar pentru protejarea cetatenilor UE si pentru depasirea crizei, pastrand, totodata, valorile europene si modul de viata. Dincolo de urgenta combaterii pandemiei de COVID-19 si a consecintelor imediate ale acesteia, membrii Consiliului European au solicitat pregatirea masurilor necesare pentru ca societatile si economiile europene sa revina la o functionare normala si la o crestere durabila, integrand, printre altele, tranzitia catre o economie verde si transformarea digitala si desprinzand toate invatamintele din aceasta criza.

Foaia de parcurs europeana comuna catre ridicarea masurilor de limitare a raspandirii Covid-19, prezentata de presedintele Comisiei Europene si de presedintele Consiliului European, constituie un raspuns la solicitarea membrilor Consiliului European de elaborare a unei strategii de iesire coordonata cu statele membre care va pregati terenul pentru un plan de redresare cuprinzator si pentru investitii fara precedent”, conform documentului prezentat de Ursula von der Leyen, presedintele Comisiei Europene, si de Charles Michel, presedintele Consiliului European.

“Evolutia rapida a pandemiei de COVID-19 si numeroasele necunoscute legate de noul virus si de boala cauzata de acesta au dus la provocari fara precedent pentru sistemele de sanatate, precum si la efecte socio-economice dramatice in Europa si in intreaga lume. Criza a provocat deja pierderea a mii de vieti omenesti si continua sa exercite o presiune enorma asupra sistemelor de sanatate. S-au luat masuri extraordinare si fara precedent, atat pe plan economic si social. Toate statele membre au interzis adunarile de persoane, au inchis (total sau partial) scolile si au introdus restrictii privind frontierele/calatoriile. Peste jumatate din statele membre ale UE au proclamat starea de urgenta”, se arata in documentul postat pe site-ul CE.

“Masurile restrictive au fost necesare pentru a incetini raspandirea virusului si au salvat deja zeci de mii de vieti. Insa acestea au un cost social si economic ridicat. Exercita presiuni asupra sanatatii mintale si ii obliga pe cetateni sa isi schimbe radical viata de zi cu zi. Masurile restrictive au creat socuri uriase pentru economie si au avut efecte grave asupra functionarii pietei unice: sectoare intregi sunt inchise, conectivitatea este limitata in mod semnificativ, iar retelele internationale de aprovizionare si libertatea de circulatie a persoanelor sunt grav perturbate. Se impune astfel necesitatea unei interventii publice care sa contrabalanseze impactul socioeconomic, atat la nivelul UE, cat si la nivelul statelor membre”, precizeaza documentul.

Impacul economic si social este grav / Trenuie planificata etapa reluarii activitatilor

“In pofida masurilor luate, impactul economic si social va fi grav, dupa cum arata perceptia pietei si rata fara precedent de inscriere in sistemele de somaj partial. Chiar daca revenirea la normalitate va fi un proces foarte indelungat, este la fel de clar si faptul ca masurile extraordinare de izolare nu pot fi aplicate pe o perioada nedeterminata. Este necesar sa evaluam in mod continuu daca acestea sunt inca proportionate, pe masura ce vom afla mai multe despre acest virus si boala pe care o provoaca.

Este indispensabil sa se planifice etapa in care statele membre pot reincepe activitatile economice si sociale, reducand in acelasi timp la minimum orice impact asupra sanatatii oamenilor si fara a suprasolicita sistemele de sanatate. Acest lucru va necesita o abordare bine coordonata in cadrul UE si intre toate statele membre. Actuala foaie de parcurs ofera o astfel de abordare. Aceasta se bazeaza pe expertiza si consultanta oferite de

Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC) si de Comitetul consultativ al Comisiei privind COVID-19 si tine seama de experienta si perspectivele mai multor state membre, precum si de orientarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Foaia de parcurs le ofera statelor membre recomandari in vederea protejarii sanatatii publice odata cu ridicarea treptata a masurilor de limitare a raspandirii pentru reluarea vietii in comunitate si redemararea economiei.

Aceasta nu este un semnal ca masurile de limitare a raspandirii pot fi ridicate imediat, ci isi propune sa informeze actiunile statelor membre si sa le ofere un cadru pentru asigurarea coordonarii la nivelul UE si la nivel transfrontalier, recunoscand in acelasi timp specificitatea fiecarui stat membru. Situatia epidemiologica specifica, organizarea teritoriala, serviciile de asistenta medicala, distributia populatiei sau dinamica economica reprezinta o parte din factorii care ar putea afecta deciziile statelor membre in ceea ce priveste momentul, locul si modul in care vor ridica aceste masuri. De asemenea, trebuie sa se acorde atentie situatiei tarilor din vecinatatea UE”, subliniaza documentul.

CALENDAR

“Masurile restrictive introduse de statele membre au fost necesare pentru a intarzia raspandirea epidemiei si pentru a atenua presiunea exercitata asupra sistemelor de sanatate (“aplatizarea curbei”). Aceste masuri s-au bazat pe informatiile disponibile in ceea ce priveste caracteristicile epidemiologiei bolii si au urmat o abordare precauta.

Datorita acestor masuri s-a castigat timp pretios pentru pregatirea sistemelor de sanatate ale statelor membre, pentru achizitionarea produselor esentiale, precum echipamente individuale de protectie, echipamente de laborator si ventilatoare pulmonare, inclusiv la nivelul UE, si pentru lansarea activitatilor de dezvoltare a vaccinurilor si a eventualelor tratamente. Conform opiniei stiintifice predominante, aceste masuri sunt esentiale si, intr-adevar, datele disponibile arata ca o combinatie de masuri stricte de limitare a raspandirii are drept rezultat reducerea ratelor de transmitere si de mortalitate.

Este nevoie de mai mult timp pentru a evalua efectul deplin al acestor masuri, luand in considerare perioada de incubatie a virusului, durata bolii si a spitalizarilor, raportarea necesara, diferentele in ceea ce priveste intensitatea testarii si raspandirea ulterioara care s-ar putea produce pe durata izolarii, cum ar fi raspandirea in randul membrilor aceleiasi familii”, precizeaza documentul.

“Avand in vedere ca masurile de izolare sunt in vigoare de cateva saptamani, apare in mod natural intrebarea cand si cum vor putea fi relaxate aceste masuri. Majoritatea expertilor epidemiologici sunt de parere ca virusul continua sa circule si atunci cand se aplica masuri de izolare si ca orice nivel de relaxare progresiva a masurilor de izolare va duce inevitabil la o crestere corespunzatoare a numarului de noi cazuri. Va fi nevoie de o monitorizare constanta si detaliata si va trebui sa fim pregatiti sa ajustam masurile deja existente si sa reintroducem altele noi, daca va fi necesar.

De asemenea, este evident ca va trebui sa traim, ca societate, cu acest virus pana cand se va gasi un vaccin sau un tratament. In aceasta privinta, comunicarea clara, transparenta si prompta cu cetatenii va fi de o importanta fundamentala. Dialogul permanent cu partenerii sociali va fi, de asemenea, esential. In mod evident, conditiile si criteriile care permit ridicarea masurilor de limitare a raspandirii depind in mare masura de datele care evolueaza in timp, in special de nivelul de transmitere a virusului in regiunile afectate, de dezvoltarea si durata imunitatii la virus in randul populatiei, precum si de modul in care diferitele grupe de varsta sunt afectate de boala.

Datele fiabile vor reduce la minimum riscul luarii unor decizii bazate pe ipoteze incorecte sau pe informatii incomplete, de exemplu, din cauza intarzierilor in raportare sau a faptului ca persoanele infectate asimptomatice sau cu simptome usoare nu sunt testate. Recomandarile din prezenta foaie de parcurs se bazeaza pe cunostintele stiintifice disponibile pana in prezent. Acestea urmeaza a fi revizuite pe masura ce vor aparea dovezi suplimentare si pe masura ce va creste gradul de comparabilitate a datelor nationale si de armonizare a metodelor de masurare”, subliniaza documentul.

CRITERII

Trei seturi de criterii sunt relevante pentru a evalua daca este momentul potrivit pentru relaxarea masurilor de izolare:

“1. Criterii epidemiologice, care arata ca raspandirea bolii a scazut semnificativ si s-a stabilizat pe o perioada indelungata. Indicii in acest sens pot fi, de exemplu, o scadere neintrerupta a numarului de noi infectari, de spitalizari si de pacienti aflati la terapie intensiva;

2. Capacitatea suficienta a sistemului de sanatate, indicata, de exemplu, de rata de ocupare in unitatile de terapie intensiva, numarul adecvat de paturi de spital, accesul la produsele farmaceutice necesare in unitatile de terapie intensiva, reconstituirea stocurilor de echipamente, accesul la ingrijiri, in special pentru grupurile vulnerabile, disponibilitatea structurilor de asistenta medicala primara, precum si personal suficient care sa aiba competentele adecvate pentru ingrijirea pacientilor externati din spitale sau izolati la domiciliu, precum si competentele necesare pentru a ridica masurile de izolare (de exemplu, testare). Acest criteriu este esential deoarece indica faptul ca diferitele sisteme nationale de sanatate pot face fata cresterilor viitoare ale numarului de cazuri dupa ridicarea masurilor. In acelasi timp, este din ce in ce mai probabil ca spitalele sa se confrunte cu intarzieri in ceea ce priveste interventiile elective care au fost amanate temporar in perioada de varf a pandemiei; de aceea, sistemele de sanatate ale statelor membre trebuie sa isi fi recuperat suficienta capacitate in general, nu doar in ceea ce priveste gestionarea COVID-19;

3. Capacitatea de monitorizare adecvata, inclusiv capacitatea de testare la scara larga necesara pentru a detecta si monitoriza raspandirea virusului, combinata cu depistarea contactelor si cu posibilitatile de izolare a persoanelor in cazul reaparitiei si raspandirii in continuare a infectiilor. Testele de detectare a anticorpilor, atunci cand vor fi confirmate in mod specific pentru COVID-19, vor furniza date complementare privind proportia populatiei care a depasit cu succes boala si vor masura, in cele din urma, imunitatea dobandita. Statele membre sunt cele care trebuie sa decida, in functie de propriile lor structuri, la ce nivel ar trebui evaluata respectarea criteriilor de mai sus”, precizeaza UE.

PRINCIPII

Iesirea in mod coordonat din criza provocata de COVID-19 reprezinta o chestiune de interes european comun. Toate statele membre sunt afectate, desi in grade diferite. Raspandirea virusului nu se opreste la frontiere, iar actiunile izolate sunt, in mod inevitabil, mai putin eficiente. Masurile de limitare a raspandirii si relaxarea lor progresiva afecteaza nu numai sanatatea publica, ci si sistemele valorice puternic integrate si sistemele de transport nationale si transfrontaliere necesare pentru asigurarea liberei circulatii a persoanelor, a marfurilor si a serviciilor. “Prin urmare, atunci cand se ridica aceste masuri, ar trebui sa se tina seama de natura integrata a pietei unice. Desi fiecare stat membru va adopta propriul calendar si propriile modalitati de actiune, este esential sa existe un cadru comun”, subliniaza UE.

Trei principii de baza ar trebui sa ghideze Uniunea Europeana si statele membre:

1. “Actiunile ar trebui sa se bazeze pe stiinta si sa se axeze pe sanatatea publica: decizia de a pune capat masurilor restrictive este o decizie politica multidimensionala care implica gasirea echilibrului adecvat intre beneficiile in materie de sanatate publica si alte efecte economice si sociale. In acelasi timp, protejarea sanatatii publice pe termen scurt si lung ar trebui sa ramana obiectivul principal al deciziilor statelor membre. Dovezile stiintifice disponibile ar trebui sa stea cat mai mult posibil la baza deciziilor statelor membre, iar statele membre ar trebui sa fie pregatite sa isi revizuiasca abordarile pe masura ce apar mai multe dovezi stiintifice”.

2. “Actiunile ar trebui sa fie coordonate intre statele membre: lipsa coordonarii in ceea ce priveste ridicarea masurilor restrictive risca sa aiba efecte negative pentru toate statele membre si sa creeze frictiuni politice. Desi nu exista o abordare
universala, statele membre ar trebui, cel putin, sa se informeze reciproc si sa informeze Comisia, in timp util, prin intermediul Comitetului pentru securitate sanitara, inainte de a anunta masuri de ridicare a restrictiilor si sa ia in considerare opiniile acestora. Comunicarea si discutiile ar trebui sa aiba loc in contextul raspunsului integrat la criza politica”.

3. “Respectul si solidaritatea dintre statele membre raman esentiale: un factor-cheie de succes in aceasta etapa consta in valorificarea punctelor forte ale celorlalti. Nu toate sistemele de sanatate sunt supuse acelorasi presiuni, exista foarte multe cunostinte care pot fi impartasite intre profesionisti si intre statele membre, iar asistenta reciproca in perioade de criza este esentiala. Desi coordonarea si solidaritatea intre statele membre au fost puse sub semnul intrebarii la inceputul
pandemiei, in ultimele saptamani au aparut din ce in ce mai multe exemple concrete de solidaritate in intreaga UE, cum ar fi transferul in alte state membre al unor pacienti aflati in terapie intensiva, trimiterea de medici si asistenti medicali in alte state membre, furnizarea catre alte tari de costume de protectie, masti si ventilatoare pulmonare.

Pana acum, 17 state membre au organizat zboruri – multe dintre ele facilitate si finantate prin mecanismul UE de protectie civila – care le-au permis
cetatenilor europeni de toate nationalitatile care erau blocati in strainatate sa se intoarca acasa. Prin intermediul unei platforme online specializate a UE, clinicienii fac schimb de experiente in ceea ce priveste tratarea pacientilor COVID-19. Aceasta este abordarea corecta, care ar trebui adoptata si in continuare. Va deschide calea pentru noi masuri de solidaritate la nivelul UE, prin care se va acorda sprijin acelor state membre si regiuni care vor avea nevoie de un astfel de sprijin pentru a depasi pandemia sau care vor fi si mai grav afectate decat altele de criza economica ce va urma”, continua documentul.

MASURI DE INSOTIRE

Gestionarea cu succes a ridicarii treptate a masurilor de izolare existente necesita o combinatie de masuri de insotire care sa fie relevante pentru toate statele membre. UE actioneaza pentru a sprijini statele membre in aceasta privinta.

“1. Colectarea datelor si crearea unui sistem solid de raportare: pentru a mai buna gestionare a procesului de ridicare a masurilor, este esentiala colectarea si partajarea armonizata la nivel national si subnational, de catre autoritatile din domeniul sanatatii publice, a datelor privind raspandirea virusului, caracteristicile persoanelor infectate si vindecate si potentialele contacte directe ale acestora. In acelasi timp, avand in vedere faptul ca exista din ce in ce mai multe dovezi ca un numar mare de persoane pot fi purtatori asimptomatici de COVID-19 sau pot prezenta doar simptome limitate, este posibil ca informatiile privind cazurile raportate autoritatilor din domeniul sanatatii sa reprezinte doar varful aisbergului. Exista in continuare numeroase necunoscute. Se utilizeaza modele matematice pentru a intelege raspandirea COVID-19 si pentru a anticipa si a evalua impactul potential al diverselor masuri de limitare a raspandirii virusului instituite de statele membre.

Retelele de socializare si operatorii de retele de telefonie mobila pot oferi o multitudine de date privind mobilitatea, interactiunile sociale, precum si rapoarte voluntare referitoare la cazurile de imbolnavire usoara (de exemplu prin
supraveghere participativa) si/sau semnale indirecte timpurii privind raspandirea bolii (de exemplu cautari/postari avand drept obiect simptome neobisnuite). Daca sunt puse in comun si utilizate in mod anonim si agregat, in conformitate cu
normele UE privind protectia datelor si a vietii private, astfel de date ar putea contribui la ameliorarea calitatii modelarii si a prognozelor privind pandemia la nivelul UE. Centrul Comun de Cercetare (JRC) si ECDC pot centraliza aceste
activitati de colectare a datelor si de modelare.

2. Crearea unui cadru de depistare a contactelor si de avertizare cu ajutorul aplicatiilor pentru dispozitive mobile care sa respecte confidentialitatea datelor: aplicatiile mobile care avertizeaza cetatenii cu privire la un risc crescut din cauza contactului cu o persoana testata pozitiv in ceea ce priveste COVID-19 sunt deosebit de relevante in faza de ridicare a masurilor de limitare a raspandirii virusului, atunci cand riscul de infectie creste pe masura ce oamenii intra tot mai
mult in contact unii cu altii. (…)

3. Extinderea capacitatii de testare si armonizarea metodologiilor de testare: in absenta unui vaccin, populatia trebuie sa fie protejata cat mai mult posibil de infectie. Prin urmare, disponibilitatea unor testari pe scara larga care sa poata oferi rezultate rapide si fiabile este esentiala pentru a face fata pandemiei si este, de asemenea, o conditie prealabila pentru ridicarea masurilor de distantare sociala in viitor”.

Pentru a imbunatati testarea in statele membre este nevoie de o abordare orientata pe trei axe:

a) dezvoltarea si extinderea capacitatii de diagnosticare sustinuta a COVID-19 in cadrul spitalelor si al structurilor de asistenta primara si de proximitate, precum si in cadrul structurilor de testare descentralizate, care sa fie accesibila
tuturor grupurilor de risc si persoanelor cu responsabilitati de ingrijire a persoanelor vulnerabile, precum si persoanelor simptomatice sau aflate in legatura stransa cu cazuri confirmate;

b) instituirea unor scheme de testare adecvate, prin care sa se precizeze ce (combinatii de) teste ar trebui efectuate in fiecare stadiu si care sa stabileasca prioritatea aplicarii testelor anumitor categorii (de exemplu, lucratorilor din
domeniul sanatatii, persoanelor care se intorc la locul de munca, persoanelor in varsta aflate in centre de ingrijire etc.). Testele aplicate ar trebui sa aiba o calitate acceptabila si ar trebui efectuate astfel incat sa existe o acceptare
reciproca a datelor de testare in interiorul statelor membre si intre acestea. Introducerea si difuzarea testelor serologice menite sa evalueze imunitatea dobandita de populatie fac parte din aceasta strategie;

c) ar putea fi avuta in vedere introducerea si difuzarea kiturilor de autotestare, odata ce acestea vor fi validate in mod corespunzator si se va asigura fiabilitatea acestora.

4. Marirea capacitatii si a rezilientei sistemelor de sanatate;
5. Consolidarea in continuare a capacitatilor in materie de echipamente medicale si echipamente individuale de protectie;
6. Dezvoltarea unui vaccin sigur si eficace ar avea o contributie cruciala la eradicarea pandemiei de COVID-19;
7. In acelasi timp, dezvoltarea unor tratamente si medicamente sigure si eficace, in special prin reorientarea utilizarii unor medicamente existente autorizate in prezent pentru alte boli sau afectiuni, ar putea limita impactul virusului asupra sanatatii
populatiei in lunile urmatoare, economia si societatea putand astfel sa se redreseze mai devreme.

RECOMANDARI

Pe baza avizului stiintific al ECDC si al Grupului consultativ privind COVID-19, Comisia a elaborat un set de recomandari adresate statelor membre cu privire la modalitatile de ridicare treptata a masurilor luate pentru limitarea raspandirii virusului:

– Actiunea va fi treptata, masurile vor fi ridicate in mai multe etape, lasandu-se timp suficient (de exemplu, o luna) intre diferitele etape ale acestui proces, deoarece efectul acestora nu poate fi masurat decat in timp.
– Masurile generale ar trebui sa fie inlocuite treptat cu masuri specifice. In felul acesta, societatea ar putea reveni treptat la normal si, in acelasi timp, populatia UE ar urma sa fie protejata in continuare de virus. De exemplu:

a) Grupurile cele mai vulnerabile ar trebui protejate pentru o perioada mai indelungata: desi inca nu exista date cuprinzatoare, conform datelor disponibile, persoanele in varsta si persoanele care sufera de boli cronice sunt expuse unui risc
mai mare. Persoanele cu boli psihice reprezinta alt posibil grup de risc. Ar trebui avute in vedere masuri pentru a proteja in continuare aceste categorii de persoane, odata ce se vor ridica restrictiile pentru restul populatiei.

b) Persoanele diagnosticate sau care au simptome usoare ar trebui sa ramana in carantina si sa beneficieze de un tratament adecvat: astfel se va favoriza intreruperea lanturilor de transmitere si limitarea raspandirii bolii. Comisia va
cere ECDC sa isi actualizeze periodic orientarile privind criteriile de iesire din carantina.

c) Actualele masuri de interdictie generala ar trebui inlocuite prin alternative sigure: acest lucru va permite o combatere directionata a surselor de risc, facilitand in acelasi timp reluarea treptata a activitatilor economice necesare
(de exemplu, prin curatarea si dezinfectarea sporita si constanta a terminalelor de transport si a vehiculelor, a magazinelor si a locurilor de munca, in locul interzicerii totale a serviciilor respective, precum si asigurarea unor masuri sau
echipamente adecvate pentru protectia lucratorilor si a clientilor).

d) Starile de urgenta generale care confera puteri exceptionale guvernelor ar trebui inlocuite cu interventii mai specifice din partea guvernelor, in conformitate cu dispozitiile constitutionale aplicabile. Astfel se va asigura
responsabilitatea democratica si transparenta masurilor luate si acceptarea larga a acestora de catre public si se va garanta respectarea drepturilor fundamentale si a statului de drept.

– Procesul de ridicare a masurilor ar trebui sa porneasca de la masurile cu impact local si sa fie extins treptat la masurile cu o acoperire geografica mai larga, tinand seama de specificul national.

– Pentru deschiderea frontierelor noastre interne si externe este necesara o abordare etapizata, care sa restabileasca in cele din urma functionarea normala a Spatiului Schengen.
a) Controalele la frontierele interne ar trebui eliminate in mod coordonat;
b) Redeschiderea frontierelor externe si accesul in UE al rezidentilor din tari terte ar trebui sa aiba loc intr-o a doua etapa si sa tina seama de raspandirea virusului in afara granitelor UE, precum si de riscurile de reintroducere.

– Relansarea activitatilor economice ar trebui aplicata in etape.
– Adunarile de persoane ar trebui autorizate treptat.
– Eforturile de prevenire a raspandirii virusului trebuie continuate, subliniaza documentul.

Autor