Sfantul Andrei este sarbatorit in fiecare an pe data de 30 noiembrie. Marele Sfant este si patronul spiritual al romanilor.
Evanghelia dupa Ioan mentioneaza ca Andrei ar fi fost mai intai ucenic al lui Ioan Botezatorul, care i-ar fi recomandat sa-l urmeze pe Isus. Conform aceleiasi evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele sau Simon Petru la Isus, spunandu-i ca l-a gasit pe Mesia (Ioan 1,35-42). De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintai chemat”. In enumerarile apostolilor (Mt 10,2, Mc 3,18, Lc 6,14, F. Ap. 1,13) Andrei este mentionat mereu intre primii patru. Cu toate acestea, nu se numara printre cei trei pe care Isus i-a tratat in anumite situatii ca pe cei mai apropiati ai sai (Petru, Iacob si Ioan).
Conform Evangheliei dupa Ioan cei doi frati, Simon Petru si Andrei, erau originari din Betsaida, localitate situata pe malul Lacului Genezaret. Conform Evangheliei dupa Marcu aveau o casa in Capernaum (Mc 1,29) si erau de profesie pescari.
Numele Andrei provine din greaca veche, care era lingua franca a Vechiului Orient.
Publicitate
Activitatea
Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezatorul, cand, la o vreme dupa botezul lui Isus, auzindu-l pe Ioan Botezatorul spunand despre Isus: „Iata mielul lui Dumnezeu !” (Ioan 1,36) i-a urmat lui Isus, devenind astfel primul apostol. Dupa invierea lui Isus si Pogorarea Duhului Sfant (la Rusalii), apostolii au mai ramas cativa ani la Ierusalim, incepand formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc in jurul anilor 49-50 d.Hr. la Ierusalim, apostolii s-au intalnit si au tras la sorti pentru a decide unde va merge fiecare. In Traditia Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai intai, Andrei l-a insotit pe fratele sau (Apostolul Petru) prin Asia Mica, apoi a trecut in peninsula Balcanica prin teritoriul Turciei de azi, ajungand in Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovaduire a evangheliei, ajungand pana in sudul Rusiei de astazi.
Venerarea ca sfant
Deoarece era pescar, sfantul Andrei este considerat de marinarii si pescarii greci drept ocrotitorul lor. In Romania este socotit cel care a propovaduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Marturie stau toponimele din zona Dobrogei unde a si locuit o vreme. Pestera Sfantului Andrei, Paraiasul Sfantului Andrei sunt tot atatea marturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. Conform Traditiei Bisericii sortii au cazut pentru Sfantul Apostol Andrei sa mearga in partile Marii Negre si cunoscute pe vremea aceea ca Scythia.
Dupa cucerirea romana din anul 46 d.Hr. aceasta este inclusa in Moesia Inferior. In lucrarea “Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arata ca Sf. Andrei a predicat scitilor si tracilor, alaturarea celor doua popoare aratand ca Scythia Minor (Dobrogea), aflata langa Tracia, a fost crestinata. Deasemenea Sf. Ap. Pavel cu doua secole inainte, in Epistola catre Coloseni, spune ca si scitii au auzit cuvantul lui Dumnezeu (Coloseni, 3,11). Sf. Andrei a murit ca martir in Ahaia, la Patras, potrivit wikipedia
Sfantul Andrei, ocrotitorul romanilor si al Catedralei Neamului
In sedinta din mai 1995, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca ziua praznuirii Sfantului Apostol Andrei sa fie trecuta in calendarul bisericesc cu cruce rosie, intre sfintii mari ai Ortodoxiei. Sfantul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul Romaniei, in anul 1997.
Traditii si obiceiuri
In noaptea de Sfantul Andrei, hotarul dintre cele vazute si cele nevazute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.
Noaptea de Sfantul Andrei (29-30 noiembrie) este considerata de multi echivalentul Halloween-ului romanesc, datorita mai multor traditii si superstitii legate de sarbatoarea Sfantului Andrei.
„Andrei cap de iarna”(asa cum i se spune in Bucovina) permite producerea unei imbinari intre lucrurile malefice si cele benefice, disparand hotarul dintre ele. Astfel, in noaptea Sfantului Andrei, “umbla strigoii” sa fure “mana vacilor”, “mintile oamenilor” si “rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morti, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe taramul de dincolo si care, in aceasta noapte, devin periculoase, distrugatoare, aducand calamitati, boli si nefericire.
Usturoiul ofera protectie fata de strigoi
Iata de ce, in multe locuri, gospodinele atarna cununi de usturoi ori ung portile, usile si geamurile, dar si cotetele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni patrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protectie fata de duhurile malefice, precum si ca modalitate de a atrage un posibil partener de viata, a ursitului (dupa ce, in prealabil, usturoiul a fost sfintit la biserica si pastrat la icoana). Ca mijloace de protectie fata de strigoi se mai folosesc firimituri de paine imprastiate in curte – pentru ca duhurile sa nu intre in casa dupa mancare – si candele aprinse langa icoane. Animalelor din gospodarie li se pune in hrana busuioc sfintit si in apa agheasma.
De asemenea, se descanta droburi de sare, care se ingroapa sub grajd, pentru a fi scoase la suprafata de Sfantul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
Prevestirea viitorului de Sfantul Andrei. De ce se pune busuioc sub perna
In noaptea Sfantului Andrei, oamenii aduc in casa crengute de visin, le pun in apa si, daca infloresc pana la Craciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semanarea de grau in mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lasate in pod pana la Craciun – cele stricate sunt semn de luna ploioasa, cele incoltite sunt semn de bogatie.
Fetele care vor sa-si afle ursitul ascund sub perna busuioc sfintit, astfel incat chipul barbatului sa le apara in vis, apeleaza la “facutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, carbuni incinsi si incantatii magice, sau, la miezul noptii, se uita intr-un pahar cu apa “neinceputa”, asezat pe cenusa, in care lasa sa cada o verigheta sfintita.
In unele zone, se crede ca ursitul se poate vedea daca fata se asaza goala intre doua oglinzi, cu o lumanare in mana.
Pe de alta parte, conditiile meteorologice din noaptea Sfantului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, daca afara este senin si cald. In schimb, un cer intunecat, cu luna plina, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarna cu troiene mari.
Mitul lupului varcolac
Sfantul Andrei a fost numit si „Apostolul Lupilor”, titulatura izvorata din prezenta apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al caror simbol era lupul. De aceea, obiceiul spune ca in noaptea de Sfantul Andrei, lupii incep sa vorbeasca cu grai de om, iar bariera dintre viata si moarte slabeste, astfel ca strigoii si moroii incep sa umble pe pamant, in locurile pe care le vizitau cand erau in viata.
In noaptea Sfantului Andrei se crede ca lupii incep sa vorbeasca, isi pot misca gatul, devin mai sprinteni, iar oamenii care ii aud afla secrete groaznice. Plata este insa una teribila, pentru ca acesti oameni vor fi atacati de lupi si se vor transforma in varcolaci.
Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic in gospodarie, pentru ca animalele de prada sa nu-i atace vitele. Acestea pot fi insa protejate si cu ajutorul unor cruci confectionate din ceara de albine.
Batranii credeau ca in „noaptea strigoilor” casele lor sunt bantuite de sufletele oamenilor rai si ca singura metoda de a se proteja era sa unga cu usturoi usile, geamurile, cotetele animalelor si hornul casei. Cei mai zelosi se ungeau pe la incheieturi cu usturoi, noteaza istoricul Ania Moldoveanu. Iar pentru a impiedica patrunderea spritelor rele in case, oamenii intorceau toate vasele si canile cu gura in jos, pentru a nu exista „nicio gura de intrare” in locuintele lor.
Pana la Craciun, femeile nu mai tes si nici nu mai torc, ca sa nu starneasca mania Maicii Domnului.
O alta superstitie legata de ziua de Sfantul Andrei este ca fetele necasatorite care isi pun un fir de busuioc sub perna isi vor visa ursitul. La miezul noptii, exista obiceiul ca fetele tinere sa intoarca un ulcior cu gura in jos, apoi puneau carbuni incinsi pe fundul vasului de lut si rosteau cateva cuvinte pentru a cuceri barbatul iubit. Se spune ca in noaptea de Sfantul Andrei, incantatiile si rugaciunile sunt mai puternice.
Agheasma si busuiocul erau si ele folosite in alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alaturi de usturoi, inclusiv la prepararea mancarurilor, dar si in hrana pentru animale.
De ce se pune graul la incoltit de Sfantul Andrei
Bunicii obisnuiau sa puna de Sfantul Andrei grau la incoltit intr-un vas, cu putina apa sau pamant. Acum insa, putini sunt cei care mai stiu de ce se pune la incoltit graul de Sfantul Andrei. Superstitia spune ca inaltimea si desimea graului crescut pana la Anul Nou arata cum va fi anul viitor pentru persoana respectiva. Un grau sanatos si inalt semnifica un an prosper si un viitor imbelsugat, dar si sanatate si succese.
Graul pus la incoltit poate prevesti si cat de bogata va fi recolta anului care urmeaza. Un grau bogat anunta un pamant rodnic si o recolta generoasa, insa un grau scurt si uscat prevesteste un an sarac in recolte.
Un alt obicei legat de grau spune ca fetele care vor sa afle cu cine se vor marita trebuie sa puna 41 de boabe de grau sub perna, iar acela care le va fura graul le va fi sot.
Ziua Sfantului Andrei marcheaza debutul sezonului sarbatorilor de iarna, care vor continua cu Sfantul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, si se vor incheia de Boboteaza, pe 6 ianuarie.
Publicitate