Digitalizarea si robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de munca in Romania pana in 2030, pe fondul schimbarilor fundamentale prin care trece va economia, estimeaza analistii de la Factory 4.0 si Frames.
,,A patra revolutie industriala a inceput deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbarile sunt similare celor declansate de revolutia industriala. Am trecut de la cai si trasuri la automobile, de la lumanare la curentul electric, de la ziarele pe hartie la internet. In Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor disparea in urmatorii 10 ani si vor aparea altele care necesita noi aptitudini’’, afirma specialistii Factory 4.0 & Frames.
Potrivit estimarilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, intre 400 si 800 de milioane de locuri de munca vor fi pierdute din cauza automatizarii pana in 2030. Doar cinci la suta din ocupatiile actuale vor fi automatizate. In plus, vor fi create noi locuri de munca.
,,Marea provocare, pentru angajatori, guverne si populatie, este ca multe dintre locurile de munca viitoare nu au fost inca definite, unele nici macar nu au fost inventate. Singura certitudine este ca lucratorii de maine vor trebui sa aiba abilitati tehnice si competente digitale, completate de o flexibilitate in gandire, pricepere in rezolvarea problemelor’’, afirma Marius Haratau, managerul Factory 4.0
Publicitate
Economia, in 2030, va fi conectata la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud. Asta va insemna ca angajatii vor trebui sa stie sa foloseasca calculatorul, aplicatiile de lucru, sa efectueze diferite operatiuni folosindu-se de inteligenta artificiala.
,,De la vanzatorul de la magazin la managerul de vanzari, de la angajatul din agricultura la cel care lucreaza in fabrica, activitatea tuturor va fi sustinuta cu ajutorul robotilor, aplicatiilor software, inteligentei artificiala. Sa manevrezi un robot care culege cartofii, sa lucrezi cu robotul care asambleaza masini, sa folosesti aplicatie online prin intermediul careia gestionezi relatia cu clientii – astfel de activitati sunt deja obisnuite in alte tari si, cu siguranta, vor fi implementate si la noi’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit expertilor, economia viitorului se va baza, mai mult ca oricand, pe date, iar gestiunea acestora va genera cele mai multe locuri noi de munca.
De la analisti de date, capabili sa interpreteze informatiile, sa le foloseasca pentru cresterea productivitatii si performantei companiei, la manager de sistem AI, capabili sa planifice, sa bugeteze si sa gestioneze talentele, resursele si operatiunile companiilor, toate companiile vor avea nevoie de astfel de joburi.
,,Datele sunt deja folosite in diverse industrii, de la publicitate la utilitati si servicii financiare. Sunt tot mai multe companiile care furnizeaza informatii semnificative bazate pe cantitati mari de date complexe si care au mare nevoie inca de acum de specialisti. Pe baza informatiilor furnizate, companiile obtin o mai buna intelegere, printre altele, a comportamentului clientilor si a tranzactiilor si isi pot eficientiza activitatea si pot accesa noi surse de venituri. Ce este nevoie pentru a te angaja in domeniu? In principal de un curs de specializare, iar oferte exista deja pe piata romaneasca’’, afirma Marius Haratau.
Dincolo de gestiunea datelor, economia viitorului va avea nevoie de specialisti in tehnologie, in dezvoltarea de software si suport – de la ingineri specializati in proiectarea, dezvoltarea si testarea tehnologiilor avansate de fabricatie, la angajati specializati in monitorizarea aspectelor electrice ale sistemelor si specialisti in monitorizarea si optimizarea proceselor industriale, reducerea blocajelor, eliminarea deseurilor, cresterea randamentului si maximizarea eficientei.
Specialisti in analiza de date, ingineri, dezvoltatori de aplicatii si interfate, supraveghetori de calitate. Cele mai multe asemenea joburi sunt specializate. Potrivit expertilor, dincolo de meseriile oarecum tehnice, economia romaneasca va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai multi oameni creativi.
,,Inteligenta umana, spiritul creativ al oamenilor nu va putea fi atins niciodata de masini asa ca va fi nevoie de oameni care sa practice meserii creative, de la cele care vizeaza dezvoltarea de noi servicii dedicate populatiei (turism, alimentatie publica etc.) la joburi din domeniul cultural, activitati recreative si sport.
Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizeaza productii culturale (teatru, muzica etc.), cei care asigura servicii in turism, bucatarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv isi vor gasi un loc chiar mai important decat in prezent intr-o lume digitala in care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global.
,,2030 va aduce, in Romania, peste 1 milion de locuri de munca in zona digitala, fie ca vorbim de cei care lucreaza in domeniile tehnice, asociate dezvoltarii de aplicatii, suport si dezvoltare de tehnologie, fie ca vorbim de servicii & suport dedicate populatiei si firmelor (inclusiv zona de administratie publica) sau de zona creativa, acolo unde creatia umana, fie ca este vorba de inventica, cultura, activitati sportive etc. va fi mai sustinuta si valorificata ca oricand. Sunt locuri de munca noi si joburi transformate ca urmare a implementarii digitalizarii, atat in mediul privat cat si in sectorul public’’, estimeaza analistii.
In 2016, economia digitala, in Romania, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6.5%. Pe fondul dezvoltarii economiei, afacerile din sectorul tehnologic romanesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei in 2010 la 52 miliarde lei in 2019.
Un studiu Factory 4.0 & Frames arata ca, intre 2016 si 2019, economia digitala romaneasca a inregistrat un ritm de crestere de aproape cinci ori mai rapid decat cele din principalele economii europene.
In 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme romanesti angrenate in business-ul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651) ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, insa in 2021, motorul cresterii economice ar putea accelera din nou.
Cele 32.205 firme active in 2019 angajau, in total, un numar de 250.000 de salariati, fata de 75.156 in 2010.
Schimbarile fundamentale prin care va trece piata muncii din Romania vor trebui sustinute de un sistem educational adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, Romania se afla in prezent, din pacate, in coada clasamentului competentelor digitale din UE.
In anul 2019, nu mai putin de 43% dintre romanii cu varste intre 16-74 de ani aveau competente digitale reduse, clasand Romania pe primul loc in Uniunea Europeana la acest capitol, urmata de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilitati digitale superioare, datele arata ca doar 10% din populatie stapaneste asemenea competente.
La testele PISA din 2018, Romania a fost singura tara din UE care a sustinut testele pentru elevii de 15 ani pe hartie, cu pixul. Proba de competente digitale la Bacalaureat se sustine doar 15 minute pe calculator, in timp ce 75 de minute se da pe foaie, cu pixul.
,,Scoala romaneasca trebuie reformata. Copiii nostri trebuie sa invete materii adecvate vremurilor in care traim, scoala trebuie sa ii pregateasca pentru realitate. Dezvoltarea competentelor digitale trebuie sa se afle pe acelasi nivel cu limba romana, cu invatarea limbilor straine. Altfel, daca vom continua cu acest sistem arhaic de predare si cu materiile pe care elevii trebuie sa le invete acum, ne vom trezi, peste cativa ani, ca forta de munca a Romaniei nu va mai fi competitiva, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investitii, vom pierde la capitolul bunastare’’, arata analiza Factory 4.0 & Frames.
Dincolo de reforma reala a invatamantului romanesc, este nevoie de masuri menite sa creasca natalitatea.
,,Fara un plan concret de stimulare a natalitatii, prin acordarea de facilitati financiar/fiscal familiilor cu copii, similar cu cele practicate in alte tari precum Franta sau Ungaria, ne vom trezi in urmatorii 10 ani cu o criza acuta de forta de munca. Am inceput deja sa aducem muncitori straini, iar daca nu vom gasi formule de a stimula natalitatea, perspectivele se anunta cu adevarat ingrijoratoare’’, afirma Adrian Negrescu.
Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia nationala pentru locuri de munca verzi“, populatia Romaniei, care in anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va numara in anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. In acelasi interval de timp, populatia denumita „in varsta de munca 15 – 64 de ani“ va scadea de la 67,5% in anul 2015 la 63,2% in 2030.
Evolutia negativa estimata pana in 2030 continua tendinta inregistrata in ultimii zece ani. Astfel, „in perioada 2006 – 2016 populatia Romaniei s-a diminuat cu aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar tendinta accentuata de scadere a populatiei a fost inregistrata in special in randul populatiei in varsta de munca, 15-64 de ani, unde scaderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.
Despre meseriile viitorului, despre potentialul uman pe care il are Romania in perspectiva Industry 4.0 si despre programele de calificare in meseriile viitorului se va discuta, pe larg, in cadrul conferintei Factory 4.0 care va avea loc pe 13 octombrie la Bucuresti.
,,Romania are sansa de a-si creste competitivitatea economica intr-un termen relativ scurt, daca se va focusa pe accelerarea digitalizarii si convergenta spre o economie bazata pe tehnologie’’, afirma specialistii.
Economia digitala ar putea reprezenta, in 2030, cel putin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.
Publicitate