Mierea de albine este produsul sintetizat de albinele melifere (Apis melifera L), constituind un aliment valoros in alimentatia umana. Compozitia mierii variaza in functie de speciile plantelor de la care albinele colecteaza nectarul, clima, conditii de stup etc. Dintre cele peste 200 de substante pe care mierea le contine, principale sunt glucidele (aprox. 76%) si apa (18%), urmate de proteine, vitamine, substante minerale, acid folic, enzime, antioxidanti si factori antibiotici.
1. Falsificarea prin adaos de apa
Este o falsificare folosita de multa vreme si usor de aplicat, ce se realizeaza prin adaos direct de apa sau de produse cu umiditate ridicata. Diluarea cu apa cauzeaza modificari ale insusirilor senzoriale, ale compozitiei chimice diminuand valoarea nutritiva si o predispozitie la procese fermentative nedorite de aceea in prezent este mai putin aplicata.
In aceasta situatie, dupa cateva zile mierea capata un aspect de dospit, la suprafata mierii apare un strat abundent de spuma, gustul este puternic modificat cu nuanta alcoolica etc. Frauda poate fi mascata daca se recurge la o a doua frauda prin adaos de substante conservante.
2. Falsificarea cu sirop de zahar
Siropul de zahar se foloseste fie in scopul substituirii totale a mierii, dar cel mai adesea numai in anumite proportii. Pentru a imita cat mai bine mierea, mai ales in ceea ce priveste insusirile senzoriale ( culoare, aroma), siropul de zahar se intrebuinteaza in amestec si cu alte componente sau produse.
Din punct de vedere senzorial, mierea falsificata cu sirop de zahar are o consistenta apoasa, gust mai putin dulce, culoare deschisa, iar aroma specifica lipseste.
Publicitate
3. Falsificarea cu sirop de zahar invertit pe cale chimica
Zaharul invertit pe cale chimica constituie un agent de falsificare mult utilizat, intrucat raportul dintre glucoza si fructoza este apropiat de cel din mierea naturala, iar produsul isi pastreaza fluiditatea chiar la concentratii mari.
Identificarea fraudei se realizeaza mai intai prin analiza senzoriala in care caz produsul se va caracteriza printr o culoare care variaza de la portocaliu la brun roscat in functie de gradul de invertire a zaharului si procentul de substituire, aroma specifica lipseste sau este foarte slaba, iar gustul poate avea nuante de caramel.
4. Falsificarea cu melasa
Melasa, produs secundar la fabricarea zaharului, imita destul de bine mierea, de aceea este uneori utilizata ca agent de falsificare. Melasa se prezinta ca o masa fluida, vascoasa,de culoare bruna si gust dulce, a carei compozitie chimica se evidentiaza printr un continut ridicat de zaharoza (cca 30% zahar invertit (cca 13 ,5%dextrine), (cca 7, % substante proteice).
Publicitate