O tanara din Suceava a transmis un mesaj cutremurator dupa ce tatal ei a pierdut lupta cu noul coronavirus. Ioana impreuna cu parintii ei au fost infectati cu COVID-19, insa din pacate doar ea si mama ei au rezistat in fata virusului ucigas.
”Mi-a trebuit mult timp si multa putere pentru a scrie acest text, am ezitat zile la rand spunandu-mi ca viata personala a unui om nu ar trebui expusa pe retelele de socializare si totusi scriu acest mesaj cu scopul si speranta ca oamenii sa nu mai trateze aceasta pandemie cu superficialitate.
Inainte ca tu sa stii, totul incepe cu o febra; 37 de grade, nimic ingrijorator, e o banala gripa. Te trezesti urmatoarea zi 38, 39 de grade..incepi sa iti pui semne de intrebare dar inainte sa te ridici din pat realizezi ca te doare fiecare muschi, fiecare osisor din corp de parca cineva te taie,te sfasie, de parca te ciopleste cu dalta. Mai apoi realizezi ca florile nu mai au miros, mancarea nu mai are gust si in tine incepe sa creasca teama de a nu fi infectat.
Cateva zile mai tarziu esti internat im spital; asa a fost si cazul meu, al mamei si al tatalui meu. In spital, te trezesti inconjurat de 4 pereti albi, ti se pune branula dar nu ti se face nicio injectie, nicio perfuzie. Din cand in cand mai vine o asistenta, iti da niste pastile din mana sau dintr-un cosulet in care puneau si alte materiale sanitare infectate…in cazul in care ti se ofera vreo pastila; te uiti la pastilele alea ca la ultima ta sansa la viata.
Incepi tratamentul…cine se gandea ca putea fi atat de agresiv? Nu trece mult timp, incepi sa ametesti,respiri tot mai greu, realizezi ca nu mai ai putere, ca drumul pana la baie pare imposibil de realizat. Te uiti in oglinda, nasul iti sangereaza..iti treci mana prin par dar ramai cu el in mana si incet psihicul incepe sa cedeze..
Tatal meu era sanatos insa tratamentul a fost mult prea agresiv pentru el. In miez de noapte , ma trezesc..el ne priveste si ne spune ” Eu pierd lupta cu boala”. Era cianotic, respira greu si nu era niciun medic care sa il ajute. Urmatoarea zi,de abia, apare un doctor dupa ce am solicitat in repetate randuri dorinta ca tatal meu sa fie consultat. Saturatia sa era din ce in ce mai mica si ca urmare trebuia transferat la terapie intensiva, o terapie intensiva improvizata la primul etaj al cladirii respective. Si cum l-au transferat?..pe propriile sale picioare pentru ca nu aveau targa.
Am stat ore intregi langa el cu speranta ca aparatele sa arate o saturatie mai mare dar plamanii lui incepeau sa cedeze. Trebuia intubat…. l-am luat in brate si eu si mama …ne-am spus cuvinte de incurajare si ultimul ” Te iubesc tata!” pentru ca stiam ca erau sanse sa nu se mai trezeasca. Ne intoarcem in salon. Dupa 2 ore de somn si un vis o trezesc pe mama si ii spun ” Mama am visat ca tata e bine, eu cred ca si-a revenit,hai sa mergem sa il vedem”. Coboram la ATI ….tatal meu pierduse intradevar lupta cu virusul….era singur, mort de ceva timp…parea ireal.
Mi-a luat mult timp sa constientizez ce se intamplase si ma inchisesem intr-un fel de cochilie..nu schitam nicio expresie faciala, nu varsam nicio lacrima. Nu puteam sa inteleg cum a putut un virus sa il doboare pe un om asa bun si asa de puternic..
Concluzia este ca virusul nu te intreaba cum te numesti, cati bani ai in banca, nu se uita la modelul de masina pe care il conduci sau la eticheta hainelor tale. Nu te intreaba daca il primesti in organismul tau ci singura persoana care isi pune intrebari in final esti doar tu; te intrebi cum ai putut lua virusul, de ce tocmai tu si cum s-a ajuns la asta.
Daca esti norocos si castigi lupta cu boala realizezi ca niciun lucru material nu mai conteaza, ca nici un camion de bani nu iti mai poate da ce ai avut odata, ca florile din gradini sunt o adevarata comoara, ca fiecare gura de aer e o binecuvantare , ca rudele nu sunt “surse de bani la sarbatori”, ca prietenii adevarati nu sunt cei care iti sunt alaturi doar la bine si ca ajutorul de cele mai multe ori vine de la persoane de la care nu te astepti sau pe care le-ai ranit de nenumarate ori.
Si daca ati citit acest text pana la final, schimbati-va atitudinea. Priviti viata altfel.”, a spus Ioana, potrivit antena3.ro
Publicitate