Medicul Gabriel Diaconu a postat un mesaj in care vorbeste de asa zisele “medicamente minune” care trateaza infectia cu COVID-19.
“Bezna. Minciuni cu tratamente minune. Anticorpii monoclonali.
De cand li s-a spart linia de front cu campania anti-vaccinala, arhitectii dezinformarii si talibanii pandemiei, vesnic dornici de haos si dezordine, si-au gasit alta linie de atac.
COVID – spun noile minciuni – are parte de tratament eficient. Iar statul, continua, croncanind, corbii, neaga accesul la tratament bolnavilor si-i lasa sa moara cu zile. Sau, si mai rau, ii obliga sa se vaccineze.
Cele mai bune minciuni cresc din seminte de adevar. Cresc ca buruienile, mult mai repede decat planta pe care o paraziteaza. Si, ca buruienile, trebuie smulse.
Publicitate
La acest moment, trebuie spus raspicat, NU exista un tratament specific pentru infectia cu noul coronavirus, numit SARS-CoV-2, vectorul patogen care este cauza COVID. Sunt mai multe medicamente care continua sa fie cercetate, unele promitatoare in ce priveste primele faze ale infectiei. Cu toate eforturile comunitatii de practica, niciuna dintre moleculele in uz, international, nu schimba dramatic sansele bolnavului de COVID. Luate impreuna, pot scadea intrucatva mortalitatea. Luate devreme, pot scadea intrucatva riscul de complicatii. Dar niciuna nu ”vindeca” boala.
Singura solutie cu adevarat performanta care scade dramatic mortalitatea, si complicatiile, este vaccinul impotriva COVID. Indiferent de companie, indiferent de formula, TOATE vaccinurile au devenit salvatoare de vieti in criza pe care o traversam.
Sa luam totusi tratamentele pe rand, fara sa numesc aici substante active, cat mai degraba mecanismul din spatele lor, judecata empirica din spatele strategiei:
1. Antivirale de sinteza. Luate, ca si clasa de medicamente, antiviralele de sinteza sunt molecule care au drept scop comun blocarea replicarii virusului in gazda. Ca sa se replice, virusul evident are nevoie sa intre in celula. Are nevoie sa ia ”ostatic” unele enzime ale celulei, respectiv are nevoie sa-si foloseasca unele enzime de-ale lui. Toate devin potentiale tinte pentru un medicament. In COVID, s-au folosit cateva anti-virale produse anterior pentru alte virusuri, cu minima eficacitate din pacate pe SARS-CoV-2.
Cu toate acestea, o buna parte dintre ele continua sa circule pe piata neagra, oamenii continua sa si le procure din surse, pile, prieteni, si le iau acasa cu speranta ca-i vor ajuta. Nu-i ajuta. Nici macar placebo. Pune la socoteala si ca tratamentul, ipotetic, si cand este cu recomandarea medicului (constient ca da o pastila cu raza limitata de actiune), trebuie initiat la maxim 2 – 3 zile de la contactul infectant.
STIM deja ca, in evolutia bolii, inflamatia si problemele de coagulare sunt cele care pun problemele din ziua 5 – 6 a bolii, cand COVID se transforma dintr-o infectie respiratorie intr-o boala sistemica, atat a organelor cat si a sangelui.
2. Anticorpii monoclonali (mAB). Aici e cu adevarat bezna mintii, iar oamenii se agata de cuvantul ”anticorpi” de parca ar fi apa sfintita. Ca idee, toti anticorpii monoclonali in uz, in medicina, sunt tehnologii care intervin in diverse lanturi de aparare imunitara a gazdei folosind principiul reactiei antigen-anticorp. Ei se leaga de RBD/ de zona epitop a unei molecule sau celule, si ”cheama” celulele imune s-o distruga.
La inceput, cand cercetarea in domeniu era in scutec, viziunea despre anticorpi monoclonali era c-ar trebui sa fie ”gloante fermecate” care sa tinteasca, super-specific, veriga slaba din lantul patogen al bolii, si prin asta sa opreasca boala. Un secol mai tarziu lucrurile sunt inca departe de-a fi pe deplin rezolvate.
In COVID folosim, deja, mai multi anticorpi monoclonali, cu rezultate variabile. Cel putin o companie a beneficiat de PR si marketing la nivel – ai putea spune – suprem (cand un presedinte de stat, unul care anterior facuse reclama si unui anti-malaric sintetic in cele din urma dovedit ca nu schimba prea mult parcursul bolii) a iesit si-a spus ca el s-a facut bine cu anticorpii respectivi.
Eficacitatea mAB este mai buna decat nimic, si sunt situatii unde intr-adevar pot face diferenta dintre viata si moarte, dar cu o margine mica de succes. La acest moment EMA a recomandat cateva linii de mAB, pe baza dovezilor empirice adunate. Dar niciuna dintre recomandari nu intruneste criteriile traditionale de tratament CURATIV, fiind substante pentru care studiile au aratat ca scad rata complicatiilor, respectiv cresc sansele la viata ale bolnavului.
Insist, sansele la viata. Ravagiile pe care le poate face COVID in organism raman. Fibroza pulmonara. Insuficienta cardiaca. Accidentele vasculare. Problemele renale cronice. Raman.
3. Produsele derivate din plasma. Produsele derivate din plasma, la sfarsitul zilei, sunt tot anticorpi specifici. Ei nu sunt „monoclonali”, cat ”poli-clonali”. Folosirea plasmei hiper-imune respectiv a plasmei convalescente a avut, si are, cateva dovezi ca poate contribui la scaderea mortalitatii, dar in cel putin un studiu pe care l-am citit rezultatele cat priveste COVID au fost dezamagitoare, iar intr-un esantion (din motive inca necunoscute) pe populatie ATI, bratul de studiu tratat cu plasma a avut mortalitate mai mare decat bratul de control. Este de altfel motivul pentru care in multe tari folosirea produselor de plasma in tratamentul COVID a fost, daca nu abandonata, deferita unei linii secundare de tratament.
Schemele actuale includ anti-inflamatoare steroidiene, corticoterapie, antibiotice pentru preventia infectiilor suplimentare care, prin afectarea imunitatii si oportunitate, complica boala, anti-coagulante (uneori in doze monstruos de mari) pentru controlul micro-trombozelor, respectiv folosirea de oxigen pur pentru ventilarea bolnavului.
Dar, ca sa fie clar si definitiv, NICIUNA dintre aceste solutii nu face altceva decat sa sustina, pe cat posibil, bolnavul in lupta lui personala cu virusul.
Vaccinarea anti-COVID, spre deosebire de oricare dintre medicamentele de mai sus, are tenta TERAPEUTICA. Altfel spus, stimularea imunitatii specifice si ne-specifice prin vaccin este, deocamdata, singura care a scazut dramatic mortalitatea, dar si formele complicate de boala.
Asta pentru ca te vaccinezi cat esti sanatos. Te vaccinezi cat inca n-ai fost infectat cu coronavirus. Si, chiar daca te infectezi, raspunsul tau imun va fi prompt si informat. Drept urmare sansa nefasta sa dezvolti complicatii COVID este de ordinul sutelor/ miilor de ori mai mica decat daca nu esti vaccinat. Mai mult, riscul sa mori este de ordinul zecilor/ sutelor de ori mai mic decat daca nu esti vaccinat.
Istoria va demonstra ca am avut dreptate. Dar, intre timp, atatia dintre voi raman la risc, si vor muri ne-necesar. Vor muri de o moarte evitabila. Vor muri de o moarte grea, in timp ce doctorii cauta solutii uneori disperate, eroice, cat sa va tina in viata.
Da, exista un loc pentru oricare dintre medicamentele de mai sus in arsenalul de lupta cu boala. Dar sunt prastii pe langa armamentul pe care ti-l da vaccinul.
Respectati proverbul: nu te du cu furca la o lupta cu tancuri. Si mergeti de faceti vaccinul”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.
Publicitate