Încă un deces provocat de gripă, în România! Care sunt simptomele si ce medicamente nu trebuie luate

Medicii sunt alertă, după ce bilanțul morților de gripă a ajuns la patru. De această dată este vorba despre un tânăr, în vârstă de 33 de ani, din Arad.

Acesta nu avea nicio altă afecțiune. De menționat este că în unele unități spitalicești din țară, specialiștii vorbesc despre un debut de epidemie. Oamenii sunt îndemnați să se vaccineze și să ia toate măsurile de protecție împotriva virusului gripal.

De asemenea, în paralel cu gripa la nivel național și numărul total de cazuri de infecții respiratorii și gripă este de aproximativ 40.000. Starea tânărului răpus de gripă s-a agravat rapid, astfel că a fost transferat la spitalul județean Timișoara.

Șeful secției Anestezie și Terapie Intensivă a declarat că pacientul a dezvoltat o insuficiență multiplă de organe. ”Din nefericire, medicii de pe Terapie Intensivă de la Spitalul Județean din Timișoara au fost nevoiți să îi monteze un plămân artificial.

Bilanțul morților provocate de gripă a ajuns la 4

S-au prelevat probe în ceea ce privește gripa AH1 la Spitalul Județean din Arad, iar Institutul Cantacuzino le-a dat ca fiind pozitive”, a declarat Andreea Bolboros, purtătorul de cuvânt al spitalului. Cu detalii despre acest caz a venit și purtătorul de cuvânt DSP Arad, Daniela Cârnațu.

”Pacientul nu a fost vaccinat antigripal în sezonul 2018-2019….patologia pentru care s-a prezentat la spital a fost doar cea respiratorie.”

Totodată, medicii atrag atenția că numărul de îmbonăviri a crescut considerabil. În acest moment, tot la Arad, sunt doi pacienți cu diagnostic de gripă și alți doi la Spitalul de Boli Infecțioase din Galați.

Lucrul subliniat de doctori este că nu cumva oamenii să confunde gripa cu răceala. ”Gripa nu se tratează cu antibiotice, ci cu antivirale, pe care le dă medicul″, a spus Adrian Steinu Cercel.

Deşi, la prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, fiecare are particularităţi ce le diferenţiază una de cealaltă.

Principalul mod de diferenţiere a răcelii şi gripei constă în faptul că cea dintâi afectează pe o durată mai scurtă şi într- un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului.

Astfel, corpul este supus unui efort susţinut de a lupta împotriva gripei, iar imunitatea poate fi pusă în pericol.

De foarte multe ori, tusea, strănutul sau durerile în gât nu ne pot indica decisiv dacă este vorba despre o gripă sau o simplă răceală. Totuşi, principalele simptome care fac diferenţa între cele două afecţiuni sunt:

În cazul răcelii – aceasta debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât, urmate de creşterea consistentei mucozităţilor nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid.

În cazul gripei – debutul este brusc şi violent. Febra, de 39 – 40 de grade, este deseori însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât. Febra poate dura de la 3 până la 5 zile.

Tusea este şi ea prezenta şi poate avea o durată de manifestare până la două luni, persistând chiar şi după dispariţia celorlalte simptome.

Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi ale oaselor, precum şi senzaţie de usturime a ochilor. Stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte probleme gastro-intestinale.

În afară de contextul simptomatologic, diferenţele dintre cele două tipuri de afecţiuni se extind şi la circumstanţele exterioare organismului:

– Răceala şi gripa sunt provocate de factori distincţi – astfel, răceala este cel mai adesea determinată de rinovirusuri, care afectează nasul, gâtul sau căile respiratorii superioare. Acestea sunt mai puţin puternice decât virusul gripal, care poate proveni în urma unor epidemii.

– Perioada anului în care ne aflăm – de obicei, răceala poate fi contactată pe tot parcursul anului, în special vara. Gripa, în schimb, este mult mai des întâlnită în intervalul noiembrie – februarie deoarece sistemul imunitar este sensibil în timpul sezonului rece şi organismul necesită o îngrijire mai atentă.

Deşi tratamentele prescrise se diferenţiază conform simptomelor pacientului, tipului de infecţie respiratorie şi în funcţie de modul în care tusea se manifestă, toate tipurile de terapie trebuie să acţioneze în mod esenţial ca un antispatic, un antiinflamator pentru căile respiratorii şi un emolient pentru fluidizarea secreţiilor nazale.

Astfel de produse natursite sunt cele pe bază de ulei de eucalipt, rădăcină de lemn dulce şi ulei de mentol, substanţe care au acţiune puternic curativă pentru toate afecţiunile asociate cailor respiratorii: bronşite, faringite, laringite, sinuzite, astm bronşic sau pneumonii şi are în componenţa ingrediente naturale cu acţiune specifică:

uleiul de eucalipt are efect antiinflamator, antimicrobian, analgezic şi de stimulare a sistemului imunitar;

rădăcina de lemn dulce are o acţiune expectorant, antispastica şi antiinflamatoare;

uleiul de mentol este eficient în creşterea anticorpilor din organism şi combaterea infecţiilor, ajuta la reducerea febrei, are efect antispatic, antiinflamator şi de calmare a tuşei.

Acţiunea sinergică a acestor componente naturale asigura fluidizarea secreţiilor bronhice, reduce inflamaţia, ajută la expectoraţie, calmează accesele puternice de tuse şi întăreşte sistemul imunitar în fata complicaţiilor asociate maladiilor respiratorii.

Loading...